Trendurile culturale din aceasta perioada parasesc incet si sigur teritoriul hiper-rationalitatii in care ne-am miscat odata cu progresele stiintifice, pentru o abordare mai complexa, mai subtila si foarte greu de cuantificat si controlat: spiritualitatea.

Si cand spunem “spiritualitate” nu ne mai referim la domenii umaniste, ci dimpotriva. Marketingul este domeniul care raspunde cel mai rapid noilor trenduri si asteptari ale oamenilor (evident, pentru a le intoarce in favoarea lor), asteptari care in ultima perioada sunt mai degraba spirituale si universale decat materiale si personale. Daca initial marketingul se concentra exlusiv pe produs, care trebuia sa fie intr-un anume fel pentru a atrage, iar oamenii erau redusi la statutul de consumatori, era informationala a dus la o abordare complet diferita, axata pe oameni (care intre timp au fost ridicati la rang de consumatori) si care se adreseaza laturei lor emotionale, noua era in marketing are in centru nici mai mult nici mai putin decat spiritualitatea umana, in ansamblul ei.

Daca in perioada revolutiei industriale conceptia fundamentala de marketing era axata pe dezvoltarea produsului iar abordarea era una functionala, in era tehnologiei informationale consumatorii sunt mult prea inteligenti si adaptati la strategiile de marketing pentru a mai putea fi exclusi din schema.

Functionalitatea a fost inlocuita de emotivitate si consumatorul a devenit cel mai important factor al relatiei de business. Noul val de tehnologie insa a reconfigurat lumea in asa fel incat consumatorii detin controlul si puterea asupra brandurilor de care sunt atasati emotional si la crearea carora contribuie in rand cu top managementul multinationalelor. Ei si-au impus valorile si au obligat marile companii care vor sa se mentina pe piata sa ii trateze ca fiinte complexe, cu minte, inima si suflet, si sa le anticipeze si satisfaca nu doar nevoile emotionale, ci mai ales pe cele spirituale.

Brandurile senzoriale si cele emotionale au fost inlocuite de branduri culturale care “nazuiesc sa rezolve paradoxurile din societate. Ele pot sa abordeze problematici sociale, economice si de mediu in societate”, explica Philip Kotler, autorul celui mai recent volum lansat de editura Publica, “Marketing 3.0”. Cu alte cuvinte, pentru a fi un brand cultural reusit trebuie sa intri in gasca “celor buni” care se ridica impotriva “railor” - brandurile globale. Un astfel de exemplu este The Body Shop care a avut inca de la lansare un discurs ecologic, sau Ikea, care pune in valoare munca artizanilor din lumea a treia si isi manifesta constant grija fata de natura.

Marketingul 3.0 coincide cu aparitia “societatii creative”, in care oamenii isi folosesc predominant emisfera cerebrala dreapta si care au trecut de etapa preocuparilor personale imediate. Ei cauta sens, fericire si realizare spirituala si vor nu doar produse si servicii care sa le satisfaca trebuintele ci si experiente de viata, aderarea la valori inalte si modele de afaceri care sa le ia in consideratie latura spirituala. Companiile care se vor pune in evidenta pe aceasta scena nu sunt cele care au cea mai buna pozitionare pe piata sau cel mai ridicat grad de implicare a consumatorilor in construirea brandului, ci acelea care vor avea o misiune nobila, o viziune puternica si valori inalte. “Firmele care adopta marketingul 3.0 trebuie sa se impace cu ideea ca este imposibil sa mai exercite controlul absolut al brandurilor. Brandurile le apartin consumatorilor. Misiunea brandurilor este acum misiunea lor. Ce pot face firmele este sa isi alinieze actiunile in corespondenta cu misiunea brandului”, subliniaza Kotler.

Astfel, branduri precum Nike au nevoie de o revolutie interioara pentru a-si spala reputatia de exploatatori ai copiilor din lumea a treia obligati sa munceasca in conditii subumane, pe mai putin de un dolar pe zi, pentru a produce incaltaminte sport de lux. Marile companii cu apucaturi neosclavagiste sunt grav taxate de consumatorii care sunt mai informati si mai implicati ca oricand. Un brand de succes emana responsabilitate si sustenabilitate la nivel social, compasiune, transparenta, grija fata de mediu si neaparat trebuie sa lupte pentru dreptate. Ikea este unul dintre cele mai puternice branduri din lume pentru ca a facut dreptate consumatorilor inteligenti: au spus ca designul de calitate nu trebuie neaparat sa aiba un pret exorbitant, ca orice casa trebuie sa fie frumoasa; sunt ecologisti, folosind o cantitate minima de materie prima pentru ca le pasa de mediu; in sfarsit, pun in valoare munca artistilor artizani din lumea a treia si indroduc produsele lor in casele occidentalilor.

Pentru a avea succes, ca brand, trebuie sa iti propui sa salvezi lumea. Fie ca vrei sa “salvezi lumea de carii”, fie ca vrei sa o transformi intr-un “loc mai bun” sau sa “inveti toti oamenii sa cante”, misiunea ta trebuie sa aiba valoare universala, sa fie nobila si autentica. Nu poti sa te prefaci. Marketingul 3.0 este cel al transparentei, al compasiunii, al iubirii universale si dreptatii, in slujba carora trebuie sa te angajezi “trup, inima si suflet” daca vrei sa faci profit.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.