Inceputul anului 2011 a inceput in forta cu revolutia tunisiana si cea egipteana.
Tunisienii au inceput sa se revolte impotriva regimului presedintelui care se afla de foarte multi ani in functie, Zine El Abidine Ben Ali. Ei se saturasera de nivelul foarte ridicat al somajului, coruptie si foamete. Ben Ali ajunge sa renunte la putere dupa multe presiuni si a fost supus unui proces pentru ca a folosit fonduri ale statului in interes personal.
Pe 25 ianuarie izbucnesc revoltele si in Egipt, iar
presedintele Hosni Mubarak ajunge sa-si dea demisia la sfarsitul lui februarie. Ulterior, se formeaza un guvern de tranzitie, iar multe dintre atrocitatile regimului lui Mubarak ies la iveala. In decembrie, au loc primele alegeri de la caderea fostului presedinte egiptean. Desi a fost o revolta organizata si cat de cat pasnica, 846 de oameni au murit si aproape 6.000 au fost raniti.
Dupa modelul Egisptului si Tunisiei, au mai fost revolte in Siria, Libia si Yemen. In Libia,
revolta s-a transformat in razboi civil, in urma caruia unul dintre cei mai excentrici dictatori ai istoriei, Muammar Gaddafi este ucis. Presedintele Yemenului, Ali Abdullah Saleh, renunta pana la urma la putere in noiembrie, in timp ce cel al Siriei, Bashar Assad, nu vrea sa isi dea demisia, in ciuda presiunilor interne si internationale.
Mai multe detalii despre Primavara Araba gasiti in Dosarul 9AM.