Antreprenorul general al autostrazii Transilvania are bani sa accelereze lucrarile de constructii, dupa cum informeaza Cotidianul.

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a convenit cu firma Bechtel, angajata pentru construirea celor 415 kilometri ai autostrazii Transilvania, plata unor lucrari in valoare de 442 de milioane de euro in 2008, din care o treime, respectiv 132 de milioane de euro, vor fi platiti in avans. Intelegerile contractuale dintre CNADNR si Bechtel, pentru anul curent, prevad definitivarea tronsonului Cimpia Turzii - Cluj Vest (2B), continuarea lucrarilor la cei 64 de kilometri dintre Suplacu de Barcau si Bors, adica la tronsonul 3C, si atacarea lucrarilor la alte doua tronsoane, respectiv la 3B (Mihailesti - Suplacu de Barcau) - 76 km si la 3A (Cluj Vest - Mihailesti) - 64 km. Americanii au primit dezlegare de la CNADNR pentru cei aproximativ 10 kilometri care despart Turda de Cimpia Turzii si care, de fapt, vor fi definitivati in 2010, potrivit declaratiilor sefului CNADNR, Mihai Grecu, facute la finele anului trecut. In concluzie, dupa doi ani de munca, Bechtel a efectuat pe acest tronson o treime din lucrari, dar spune ca va fi in stare sa faca restul de doua treimi intr-un singur an.

Suma ceruta de Bechtel pentru 2008, adica 442 de milioane de euro, corespunde unei dublari, daca nu chiar unei triplari a lucrarilor fata de 2007. Planul initial prevedea realizarea unor lucrari in valoare de 120 de milioane de euro, insa firma ame-ricana si CNADNR nu pica de acord asupra valorii lucrarilor efectuate in 2007. In timp ce oficialii Companiei de Autostrazi spun ca firmei americane i-au fost platite 109 milioane de euro in 2007, la care se adauga o factura pe luna decembrie de 18 milioane de euro, precum si avansul pe tot anul, de 40 de milioane de euro, adica 167 de milioane in total, cei ai firmei Bechtel raporteaza lucrari in suma de 200 de milioane. Bogdan Sgircitu, purtator de cuvint al firmei americane, nu intelege nici el de unde apare diferenta. „Planul initial era de 120 de milioane de euro, dar noi am lucrat de 200 de milioane de euro. Probabil ca diferenta apare din facturi neplatite pe luna noiembrie“, spune nesigur acesta.

Citeste si:

Pentru a cheltui suma cel putin dubla care ii va fi pusa la dispozitie, Bechtel, semnatara a unui contract foarte avantajos, nu va fi obligata sa mareasca corespunzator progresul proiectului. Ziarul Cotidianul a relatat ca specificitatea acestui contract este ca o buna parte a platilor nu reflecta strict progresul proiectului, ci sint efectuate in contul unor prevederi dezastruoase. Printre acestea, obligatia partii romane de a plati organizarile de santier, care in cazul contractelor semnate cu romanii pica in sarcina acestora, sau indexarile anuale ale preturilor la materialele de constructii, supraevaluate oricum din start. Ziarul „Romania libera“ a dezvaluit saptamina trecuta ca intelegerea cu Bechtel functioneaza ca un burete financiar. Potrivit ziarului, desi se prevedea initial folosirea a 15.894 de piloni de beton pe portiunea 2B, s-a ajuns la utilizarea a 54.000 de astfel de coloane, de unde o scumpire a autostrazii cu circa 16 milioane de euro. Aceeasi situatie s-a inregistrat si in privinta betonului armat sau a materialului de umplutura, unde s-a facturat o cantitate de 6,5 ori mai mare.

Potrivit Romania libera, ministerul Transporturilor va plati in acest an companiei Bechtel, constructorul Autostrazii Transilvania, 520 milioane euro, cu 40 de milioane de euro mai mult decat solicitarea companiei americane, au declarat, pentru Mediafax, reprezentantii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). "Conform contractului, Bechtel ne-a trimis o scrisoare prin care ne-a transmis suma pe care o previzioneaza ca o va cheltui in acest an. Chiar daca au solicitat 480 de milioane de euro, Ministerul Transporturilor va aloca 520 de milioane de euro, deoarece se vor mai deschide inca doua tronsoane si din cauza cheltuielilor legate de consultanta, proiectare, exproprieri, deminare, descarcare arheologica si relocarea utilitatilor", a afirmat directorul general adjunct de proiecte al CNADNR, Dorin Debucean.