"Supra-lichiditatea pietei noastre monetare va mai dura. Economia noastra inca nu are capacitatea de a absorbi toti banii care intra - nu avem destui antreprenori, proiecte si manageri pentru ca oferta sa ajunga din urma cererea in boom, de aici si deficitul de cont curent, care se indreapta catre un record de 10% din PIB", explica analistul financiar Radu Limpede. Aceste aspecte, coroborate cu banii fierbinti (de aproximativ cinci milioane de euro, intrati pe piata romaneasca) creeaza riscuri sistemice care obliga BNR sa ia din timp masuri de contracarare a unor efecte viitoare.

BNR are doua obiective majore: reducerea inflatiei si asigurarea unui echilibru in sistemul bancar. Unul din cele mai mari pericole la adresa acestui echilibru il reprezinta expunerea la volatilitatea cursurilor de schimb ale leului fata de euro si dolar si la volatilitatea intrarilor fondurilor speculative. In acest context, "ceea ce-si doreste BNR ar fi un hedging natural mai bun intre input factors (in jur de 70% din credite sunt in euro si dolari) si output factors (probabil peste 60% din veniturile firmelor si persoanelor creditate sunt in lei) si o atractivitate mai redusa a plasamentelor pe termen scurt in lei pentru fondurile straine", explica Codrut Pascu, director Roland Berger.

Aceast lucru nu se poate realiza insa decat prin continuarea politicii de scadere a dobanzilor, atat la credite, cat si la depozite. Recenta interventie a BNR pe piata monetara, cand o treime din surplusul de lichiditate in lei a fost sterilizat la o dobanda de 8,5%, nu a facut decat sa ridice pe moment dobanzile de pe interbancar. "Prin faptul ca nu a sterilizat decat sporadic - si atunci o treime din cantitatea de bani in exces - putem sa ne dam seama ca status quo-ul dobanzilor reale mai reduse decat cea de interventie va persista luni bune", este de parere Radu Limpede.

Astfel, dobanzile pasive vor scadea temporar, pentru a reflecta dobanzile prabusite din piata monetara, de refinantare interbancara (2-4%). Totusi, concurenta dintre banci va readuce la un nivel ceva mai stimulativ dobanzile, chiar daca nu pana la niveluri real-pozitive. Dobanzile active au destul loc sa scada, fiind limitate doar de riscul asociat inca afacerilor de la noi. In conditiile in care este de asteptat ca dobanzile la lei sa-si continue trendul descendent si exista banci la care dobanzile la depozite au ajuns la 5%, in conditiile unei tinte de inflatie de 7,5%, care sunt alternativele pe care le are la indemana populatia?

Majoritatea analistilor a cazut de acord asupra faptului ca, dat fiind profilul investitorului roman, cu o cultura financiara prea putin sofisticata si cu o aplecare scazuta pentru risc, viitorul in acest moment apartine fondurilor de investitii. Mihai Ion, de la Raiffeisen Bank, sustine ca "pentru cei care considera neatractive depozitele bancare, la un risc putin mai ridicat, dar si la un randament pe masura, destinatii ale economiilor ar putea fi reprezentate de fonduri mutuale, componenta a pietei financiare foarte dezvoltata in economiile avansate, si care se va extinde si in Romania. Bogdan Oprea, directorul directiei Piata de Capital din CEC, sustine ca "piata de capital va fi tinta investitorilor care se vor convinge ca trebuie sa se incline putin catre risc pentru a obtine randamente atractive din tranzactionarea cu actiuni, urmand apoi fondurile de investitii.

Codrut Pascu, de la Roland Berger, face o analiza amanuntita a alternativelor de economisire disponibile acum pe piata romaneasca. Astfel, investitiile imobiliare, care au fost marea atractie in ultimii ani, reflecta acum o scadere a ratei de castig, sesizabila doar dupa un interval de timp. In plus, acest plasament necesita o suma mare imobilizata o perioada de timp. Piata de capital romaneasca e inca putin lichida, dar si putin eficienta, castigurile medii fiind prea putin atragatoare. Investitiile pe piata de capital din strainatate sunt mai bine reglementate si cu lichiditati mult mai mari, dar costurile de tranzactionare sunt mai mari. Investitiile in fonduri mutuale, au profituri acceptabile, sunt mai constante decat investitiile directe in strainatate si asigura o diversificare a riscului.

Investitii pe piete de capital din strainatate

Plusuri:
• piete bine reglementate si cu lichiditati mult mai mari
• diversificarea riscului
Minusuri: • costuri de tranzactionare mai mari
• capital minim de investit mai mare.

Investitii imobiliare

Plusuri:
• castiguri inca foarte mari
• accesibilitate pentru un segment mare de potentiali investitori
Minusuri:
• are multe din elementele de baza ale unui "bubble"
• unele segmente au ajuns la praguri greu sustenabile - necesita o suma mare de investit.

Fonduri de investitii

Plusuri:
• castigurile oferite sunt medii, dar peste dobanzile bancare, veniturile sunt mai constante decat cele oferite de piata de capital
• nu necesita capital initial mare de investire
• unele fonduri au expunere pe titluri
Minusuri
• piata e inca insuficient dezvoltata, produsele fiind putin diversificate, relativ scumpe si nu totdeauna foarte bine promovate.

Citeste si:

Investitii pe piata de capital din Romania

Plusuri:
• rate de castig medii, poate chiar mari pe termen scurt
• nu necesita un capital mare de investitie initiala
Minusuri:
• piata de capital romaneasca e inca foarte ilichida si putin eficienta,
• riscul este ridicat
• castigurile medii sunt prea putin atragatoare comparativ cu riscurile.

Polite de asigurare

Plusuri:
• prezinta si o componenta non-investitionala si asigura un venit fix
• sunt foarte variate, permitand acces unei categorii mari de persoane
Minusuri:
• mai scumpe in general decat fondurile mutuale
• pretul prea putin transparent
• banii sunt blocati pe o perioada de minimum 20 de ani.

Viorel Udma, presedinte VMB Partners

Se va manifesta initial o usoara tendinta de deplasare in detrimentul depozitelor bancare, tendinta care se va accentua pe parcursul timpului. O parte importanata a fondurilor eliberate din sistemul bancar va merge spre consum, insa marea majoritate a banilor vor fi plasati in instrumente alternative.

Cele imobiliare si cele de pe piata de capital si-au epuizat potentialul de crestere rapida, iar pe de alta parte nu sunt genul de investitii accesibile micului deponent bancar. Cu siguranta, micii investitori vor migra catre sistemul de economisire cu cele mai multe similaritati cu cel bancar, catre fondurile mutuale, in special catre cele in lei si care investesc in domenii cu risc minim, piata monetara si instrumente cu venit fix.

Mihai Ion, Raiffeisen Bank

"Depozitele in lei depasesc cu greu inflatia asteptata, ceea ce creeaza necesitatea identificarii unor alternative de plasament. Pentru cei care considera neatractive depozitele bancare, la un risc putin mai ridicat, dar si la un randament pe masura, destinatii ale economiilor ar putea fi reprezentate de fonduri mutuale, componenta a pietei financiare foarte dezvoltata in economiile avansate, si care se va extinde si in Romania. Alte variante de plasament ar fi actiunile si obligatiunile, pentru cei care au abilitatea gestionarii propriului portofoliu de titluri."

Radu Limpede, analist financiar

"Dobanzile pasive vor scadea temporar, pentru a reflecta dobanzile prabusite din piata monetara. Totusi, concurenta dintre banci va readuce la un nivel ceva mai stimulativ dobanzile, chiar daca nu pana la niveluri real-pozitive. Efectul final: asemanator cu cel de "val mexican", cand suporterii se bucura pe stadioane, se ridica in valuri, dar se aseaza la loc. Alternativele de investitii ar fi fondurile mutuale diversificate - mai ales cele cu expunere pe bursa, obligatiunile municipale, chiar investitii directe pe BVB, pentru cine are curajul."