Marea Britanie a anuntat, miercuri, ca va trimite anul viitor avioane de lupta in Romania, iar Statele Unite au promis trupe, tancuri si artilerie Poloniei in cadrul celei mai importante consolidari a capacitatilor militare NATO la frontierele Rusiei de la Razboiul Rece si pana in prezent, relateaza Reuters.

Germania, Canada si alte state membre NATO au promis, de asemenea, ca vor trimite forte, in cadrul unei reuniuni a ministrilor Apararii la Bruxelles miercuri, cand doua nave de razboi ruse inarmate cu rachete de croaziera au intrat in Marea Baltica, intre Suedia si Danemarca, subliniind tensiunile dintre Est si Occident.

La Madrid, Ministerul de Externe a anuntat ca Rusia si-a retras o solicitare de a realimenta cu carburant trei nave de razboi in enclava nord-africana Ceuta, dupa ce aliati NATO au afirmat ca acestea pot fi folosite pentru a lua ca tinta civili in Siria, scrie News.ro.

Navele fac parte din escorta singurului portavion rus - Amiralul Kuznetov -, care urmeaza sa se alature altor zece vase rusesti care se afla deja in largul coastelor siriene, potrivit unor diplomati.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anuntat ca aceste contributii cu trupe la noua forta de 4.000 de oameni din tarile baltice si din Europa de Est reprezinta un raspuns adecvat fata de cei aproximativ 330.000 de militari russi despre care Alianta Nord-Atlantica afirma ca sunt stationati in flancul de vest al Rusiei, in apropiere de Moscova.

"Numai luna aceasta, Rusia a trimis in Kaliningrad rachete de tip Iskander, pe care pot fi instalate focoase nucleare, si a suspendat un acord cu Statele Unite privire la plutoniu de uz militar", a declarat Stoltenberg, care a acuzat totodata Moscova ca ofera in continuare sustinere rebelilor prorusi din estul Ucrainei.

Aceste rachete balistice pot atinge tinte in Polonia si in tarile baltice, insa oficiali NATO au refuzat sa spuna daca Moscova a trimis si ogive nucleare la Kaliningrad.

NATO intentioneaza astfel sa dea curs unor promisiuni pe care sefi de stat si de guverne din Alianta le-au facut in iulie, in vederea descurajarii Moscovei in foste state sovietice, dupa ce Moscova a orchestrat anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea in 2014.

Planul Aliantei este sa infiinteze patru grupuri de lupta de 4.000 de oameni de la inceputul anului viitor, care sa fie sustinute de o forta de reactie rapida de 40.000 de oameni, iar in cazul in care este nevoie, de forte suplomentare.

Citeste si:
Război Israel - Palestina: SUA forțează soluția celor două...
Război Israel - Palestina:...

In cadrul acestui plan, secretarul american al Apararii Ashton Carter a anuntat ca un "batalion de interventie pregatit de lupta" de aproximativ 900 de militari urmeaza sa fie trimis in estul Poloniei, iar altul, o forta echipata cu tancuri si alt echipament greu sa se deplaseze in Europa de Est.

"Este un semn major al angajamentului Statelor Unite de a consolida disuasiunea aici", a spus Carter.

Ministrul britanic al Apararii Michael Fallon a anuntat ca Regatul Unit va trimite un batalion de 800 de oameni in Estonia, sustinut de trupe franceze si daneze, incepand din mai.

Statele Unite vor ca trupele lor sa intre in functiune pana in iunie.

Londra va trimite, de asemenea, avioane de lupta de tip Typhoon in Romania, pentru a efectua misiuni de patrulare la Marea Neagra, in parte in vederea sprijinirii Turciei.

Citeste si:
Marea Britanie ar putea deveni mai săracă decât România. Analiza...
Marea Britanie ar putea...

"Cu toate ca parasim Uniunea Europeana, vom face mai mult pentru a asigura securitatea flancurilor de est si de sud ale NATO", a declarat Fallon.

Alti aliati NATO s-au alaturat celor patru grupuri de lupta conduse de Statele Unite, Germania, Marea Britanie si Canada care vor fi mobilizate in Polonia, Lituania, Estonia si Letonia.

Canada a anuntat ca va trimite 450 de militari in Letonia, alaturi de 140 de militari din Italia.

Germania a anuntat ca trimite intre 400 si 600 de militari in Lituania, alaturi de forte suplimentare din Olanda, Norvegia, Belgia, Croatia si Luxemburg.

Stoltenberg a declarat ca angajamentele aliatilor vor reprezenta "o demonstratie clara a legaturii noastre transatlantice".

Unii diplomati apreciaza ca aceste angajamente vor transmite totodata un mesaj candidatului republican la fotoliul de la Casa Alba Donal Trump, care s-a plans de faptul ca aliatii europeni nu-si platesc drumul in NATO.

Citeste si:
Șeful Statului Major al Apărării, despre introducerea serviciului...
Șeful Statului Major al...

Kremlinul considera ca planurile NATO sunt deja prea mult, in contextul in care Moscova si-a exprimat in mai multe randuri nemultumirea fata de extinderea Aliantei catre Est.

Stoltenberg a respins acuzatiile Rusiei in acest sens.

Insa anunturile statelor membre NATO cu privire la trimiterea de trupe in tarile baltice si Polonia au fost umbrite, in parte, de disputa cu privire la realimentarea cu carburant a navelor de razboi rusesti, rezolvata ulterior de Moscova, care a decis sa-si retraga solicitarea.

Tensiunile dintre NATO si Rusia continua sa creasca dupa ce aceasta a anexat Crimeei si in urma decizia Occidentului de a-i impune sanctiuni.

Ruptura in urma esecului, pe 3 octombrie, a unui armistitiu in Siria negociat intre Washington si Moscova, urmata de acuzatii formulate de Statele Unite potrivit carora Rusia a recurs la atacuri cibernetice pentru a perturba alegerile prezidentiale americane, au tensionat si mai mult relatiile intre cele doua tari.

Citeste si:
Scrisoare comună a premierilor din România, Bulgaria, Ungaria,...
Scrisoare comună a...

Chiar inainte de prabusirea armistitiului sirian, presedintele rus Vladimir Putin a suspendat un tratat cu Washingtonul privind eliminarea plutoniului de uz militar. Liderul de la Kremlin a transmis astfel mesajul ca este dispus sa foloseasca dezarmarea nucleara ca noua moneda de schimb cu Statele Unite in razboaiele din Ucraina si Siria.


Despre autor:

Clara Vacaru
Clara Văcaru a revenit in echipa 9am in anul 2022, după o pauză de doi ani. Pasionată de știri de când se știe, a terminat Facultatea de Jurnalism și lucrează în presă de peste 10 ani.
Crede cu tărie că “informația este putere” și visează ca, în viitor, să aibă o afacere în domeniul educației.
Mai multe

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.