Analiza laburiștilor arată că, în câțiva ani, Marea Britanie ar putea deveni mai săracă decât România
Economia Marii Britanii a evitat la limită recesiunea la finalul lui 2022, dar se confruntă cu un 2023 greu, fiindcă efectele inflației de două cifre au afectat gospodăriile. Liderul laburist Keir Starmer a avertizat că țara ar putea fi în curând mai săracă decât unele state din Europa de Est.
Stabilindu-și liniile de luptă pentru următoarele alegeri naționale, așteptate în anul 2024, liderul laburist Keir Starmer a promis, săptămâna trecută, că se va asigura că Marea Britanie va avea cea mai rapidă creștere economică din G7, în mod susținut, în cazul în care va câștiga puterea.
Partidul Laburist a publicat o analiză care arată comparativ că nivelul de trai din Marea Britanie ar putea rămâne în urma celui din Polonia până în 2030 și, în cele din urmă, al Ungariei și României, dacă nu se fac schimbări în politica de la Londra.
Comparație bazată pe paritatea puterii de cumpărare
Partidul a declarat că, pe baza unei creșteri medii anuale de 0,5% înregistrată între 2010 și 2021 în Marea Britanie, această cifră ar rămâne în urma PIB-ului pe cap de locuitor al Poloniei până în anul 2030, dacă Polonia și-ar menține creșterea medie anuală de 3,6%.
Comparația s-a bazat pe paritatea puterii de cumpărare, un indicator care ia în considerare ceea ce pot cumpăra banii în diferite teritorii și care, de regulă, arată diferențe mai mici decât în comparațiile neajustate.
Polonia a cunoscut o creștere rapidă de la aderarea la Uniunea Europeană în 2004, în parte datorită injecției de fonduri de dezvoltare în valoare de sute de miliarde de euro din partea blocului european.
Cristina Șișcanu, desființată după ce a recunoscut că îi umblă în...
Ca în cazul Marii Britanii, Polonia se confruntă acum cu o inflație ridicată și cu o încetinire așteptată a economiei. Partidul Laburist nu a răspuns la o cerere de detalii cu privire la cine a realizat analiza.
Folosind aceeași analiză, partidul susține că până în anul 2040 Marea Britanie, dacă își va menține linia actuală, va fi cu 12.000 de dolari pe cap de locuitor în urma României și cu 8.000 de dolari pe cap de locuitor în urma Ungariei, cu condiția ca și acestea să rămână pe traiectoria lor actuală.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
Mai multe despre
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Secretele vedetelor de la Hollywood pentru un machiaj impecabil. Tehnici și...
Sursa: garbo.ro
-
Nici nu a născut, dar și-a ales deja bona filipineză. Ana Baniciu va naște în...
Sursa: kudika.ro
-
Venituri de peste 300 de milioane de euro pentru Jumbo, în 2023. Care sunt...
Sursa: retail.ro
-
UniCredit Bank, susținător al Pavilionului României din cadrul La Biennale di...
Sursa: futurebanking.ro
-
Cum se poate evita insolvența. Expertul care s-a ocupat de cazul Blue Air:...
Sursa: wall-street.ro