2009, un an de glorie internationala pentru Romania. Ce am facut cu ea?

Diferendul dintre Romania si Ucraina privind impartirea platoului continental al Marii Negre a intervenit pe vremea URSS, in 1967, si si-a pus, de-a lungul celor patru decenii, amprenta atat asupra relatiilor bilaterale cu Kievul, cat si asupra explorarilor si exploatarilor resurselor energetice din Marea Neagra. Totusi, in ciuda optimismului autoritatilor romane care a urmat imediat dupa aflarea deciziei favorabile a Curtii de la Haga, relatiile Romaniei cu Ucraina nu par sa fi primit, in cele zece luni scurse de atunci, vreun imbold si nici exploatarea resurselor energetice nu pare a fi rezolvata dupa scandalul Sterling, arata NewsIn.

Curtea de la Haga, principalul organ juridic al ONU, a stabilit, prin decizia din 3 februarie, jurisdictia suverana si drepturile de exploatare ale Romaniei pentru o suprafata de platou continental si o zona economica exclusiva de 9.700 de kilometri patrati, adica 79,34% din zona de 12.000 de kilometri patrati disputata cu Ucraina. In aceasta zona se estimeaza ca ar fi, prin linia trasata de Curte, aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol. [Ce inseamna victoria de la Haga pentru Romania?]

Decizia pe care CIJ a dat-o dupa cinci luni de deliberari si peste patru ani de desfasurare a procesului a reprezentat cea mai importanta extindere jurisdictionala a Romaniei din ultimii 90 de ani. Cei patru ani si patru luni de la Haga - care s-au materializat in mii de pagini de documentatie, nesfarsite ore de munca ale echipei de 18 oameni care a reprezentat interesele Romaniei, sute de harti si grafice si 400 de pagini de pledoarii orale - au costat statul roman 628.500 de euro.

Procesul Romaniei impotriva Ucrainei a fost declansat la 16 septembrie 2004, cand autoritatile romane au depus o sesizare la CIJ. Apoi, timp de patru ani s-a desfasurat etapa scrisa a procesului, partile depunand memorii si contramemorii. In perioada 2-19 septembrie 2008 s-au desfasurat la Haga pledoariile orale ale echipelor Romaniei si Ucrainei, iar la 3 februarie 2009 Curtea a prezentat public decizia sa in acest caz. Hotararea privind delimitarea platoului din Marea Neagra a fost a 100-a decizie de la infiintarea CIJ.

Echipa Romaniei, care pe langa diplomati si experti romani cu pregatire juridica a avut in componenta si trei reputati profesori in drept international de la Universitatile din Paris, Cambridge si Oxford, a fost condusa pe tot parcursul procesului de Bogdan Aurescu, care a purtat titlul de agent al Romaniei la CIJ. Aurescu, care in prezent este secretar de stat pentru afaceri strategice in MAE, a participat, incepand cu 2001 si pana la sesizarea CIJ in 2004, ca adjunct al sefului delegatiei si, respectiv, ca sef de delegatie la negocierile desfasurate pentru delimitarea spatiilor maritime cu Ucraina anterioare sesizarii CIJ.

Dupa entuziasmul de la inceput, lucrurile au ramas in mare parte neschimbate

Imediat dupa aflarea hotararii CIJ, autoritatile romane au manifestat un optimism energic, insistand asupra a trei puncte pozitive aduse de decizia Curtii: indepartarea unei teme negative de pe agenda cu Ucraina, consolidarea independentei energetice si triumful dreptului international in favoarea Romaniei.

"Avem multe argumente sa fim satisfacuti de aceasta hotarare. In primul rand, se stinge un litigiu intre tari vecine care dureaza de 42 de ani. In al doilea rand, se confirma faptul ca pozitia partii romane a fost intemeiata din punct de vedere al dreptului international cata vreme institutia care reprezinta comunitatea internationala in astfel de litigii a dat o decizie care da castig de cauza partii romane in proportie de 80% si, de ce nu, in conditiile in care 7.200 de kilometri patrati de mare teritoriala, platou continental, zona economica exclusiva si zona contigua revin tarii noastre", spunea ministrul de externe de atunci, Cristian Diaconescu.

Si presedintele Traian Basescu a salutat decizia CIJ. "Solutia data de Curtea Internationala de Justitie este o victorie a dreptului international. Ii felicit pe specialisti, dar ma bucura enorm ca ceea ce noi sustinem, ca dreptul international trebuie sa prevaleze in relatiile dintre state si ca forta nu este o solutie, s-a confirmat. CIJ a dat o solutie corecta si echitabila", a spus el in ziua aflarii deciziei.

De asemenea, potrivit Ministerului roman de Externe, "hotararea permite Romaniei sa inceapa demersurile pentru exploatarea directa a resurselor de hidrocarburi din zona in disputa care au fost alocate de CIJ Romaniei, care pana acum erau 'blocate' de la exploatare, ceea ce constituie o contributie directa la consolidarea independentei energetice a Romaniei, cu atat mai importanta in actualul context energetic european", se arata intr-un comunicat transmis la 3 februarie.

Cu toate acestea, atitudinea partii romane s-a lovit de o pozitie mai evaziva a Kievului inca din primele minute de dupa aflarea hotararii. Coagentul ucrainean, Oleksandr Kupcisin, a raspuns foarte sugestiv cand a fost intrebat cine a castigat in procesul de la CIJ. "Nimeni. Toata lumea. De fapt, toata lumea si nimeni...", a evidentiat el.

Ucraina a incercat sa acrediteze ideea ca, de fapt, decizia Curtii a fost un compromis. "Este foarte important ca din relatiile romano-ucrainene a fost omisa ultima situatie problematica. Linia este una de compromis, iar decizia Curtii este obligatorie pentru ambele parti. Suntem satisfacuti ca suntem parte la rezolvarea civilizata a acestei dispute. De acum nu mai exista puncte contradictorii intre Romania si Ucraina", spunea Kupcisin.

Apoi, la numai cateva saptamani de la decizia CIJ, au inceput scandaluri interne in Ucraina care implicau si un asa-zis esec al echipei de la Kiev in procesul cu Romania. Astfel, opozitia ucraineana a mers pana intr-acolo, incat a cerut judecarea presedintelui Viktor Iuscenko pentru tradare, acuzandu-l pe acesta ca ar fi responsabil de pierderea de facto de catre Ucraina a unei parti considerabile a teritoriului economic strategic si a platoului continental in zona Insulei Serpilor.

La numai o luna de la decizia CIJ, Parlamentul ucrainean l-a demis pe ministrul ucrainean de externe Vladimir Ogrizko pentru modul in care a condus politica externa a tarii, inclusiv pentru gestionarea litigiului cu Romania privind Marea Neagra

Astfel, avand in vedere ca decizia de la CIJ a devenit tema de disputa interna si atac reciproc la Kiev, noile oportunitati nu au putut fi fructificate foarte mult de diplomatii romani si, mai mult, problema nu a putut fi cu totul eliminata de pe agenda bilaterala.

Dupa acest moment, relatiile dintre Romania si Ucraina au inceput sa se tensioneze tot mai mult. Presedintele Traian Basescu si-a amanat brusc, chiar la mijlocul lunii februarie, o vizita la Kiev, fara prea multe explicatii. Au existat informatii potrivit carora unul dintre motivele amanarii acestei deplasari a fost ca partile nu au reusit sa incheie la timp negocierile pentru ca acordul de mic trafic de fronriera sa poata fi semnat sau pentru ca Romania nu primise acceptul Ucrainei de a deschide un Institut Cultural la Cernauti.

Situatia s-a complicat si mai mult in martie, cand au existat informatii ca atasatii militari ai Ambasadei ucrainene de la Bucuresti ar fi fost implicati intr-un scandal de spionaj. Ministerul de Externe al Romaniei si Ambasada Ucrainei de la Bucuresti au pastrat atunci o liniste deplina. Potrivit informatiiilor, cetateanul bulgar Marinov Zikolov ar fi furnizat informatii militare secrete, obtinute de la un subofiter roman, atasatului militar al Ambasadei Ucrainei la Bucuresti. In acest context, au existat informatii ca doi atasati militari ai Ucrainei la Bucuresti au fost expluzati, Ucraina reactionand si expulzand, la randul sau, doi atasati militari romani de la Kiev. Informatia nu a fost niciodata confirmata in mod oficial.

In plus, au mai existat frictiuni pe parcursul intregului an pe tema Canalului Bistroe, Ucraina continuand lucrarile la acest proiect, in ciuda avertisemntelor tot mai dure venite din partea organizatiilor internationale.

Miza energetica a platoului din Marea Neagra si scandalul Sterling

Oficialii romani au estimat ca in zona de platou continental care a revenit Romaniei dupa decizia CIJ exista aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol. Ca urmare, imediat dupa decizia de la Haga, Guvernul a anuntat ca va elabora o strategie in vederea exploatarii resurselor de hidrocarburi care au fost alocate Romaniei, "in concordanta cu interesul national si in vederea consolidarii independentei energetice a tarii". [Concluzia Comisiei in cazul Sterling: Actul aditional nr. 11 a fost ilegal]

Dar la numai cateva zile dupa ce Romania triumfa la Haga, a izbucnit scandalul legat de compania canadiana Sterling Resources, care incheiase inca din 1992 un contract de explorare cu statul roman pentru o parte din platoul continental din Marea Neagra, si care, printr-un act aditional la acel contract, obtinea si dreptul de exploatare a resurselor, dupa pronuntarea Curtii Internationale de la Haga.

La 9 februarie, Corpul de control al Guvernului incepea deja verificarile cu privire la contractul incheiat intre Sterling Resources si Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM). Corpul de control urmarea sa analizeze sub aspect legal modalitatea prin care contractul de explorare incheiat intre Sterling Resources si ANRM a fost transformat in acord petrolier si de concesiune.

Contractul de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia a fost incheiat de Rompetrol S.A. la data de 6 august 1992, cu firmele Enterprise Oil si Canadianoxi Ltd. Durata acordului petrolier pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia este de 30 de ani, calculati de la data intrarii in vigoare a Contractului de explorare si impartire a productiei, cu drept de prelungire pentru o perioada de pana la 15 ani.

ANRM a declarat in acea perioada ca se cauta solutii pentru a reveni la forma initiala a contractului din 1992, prin care statul roman primea 45% din cantitatea de gaze extrasa din platoul continental. In plus, presedintele ANRM, Gelu Maracineanu, a spus ca actul aditional din contractul cu Sterling ar putea fi reziliat. Contractul cu Sterling ar urma sa expire abia in 2038.

Apoi, in aprilie, ministrul economiei, Adriean Videanu, a anuntat ca vrea ca producatorul national de gaze naturale, Romgaz, sa exploreze productia de petrol si gaze din perimetrele din Marea Neagra neconcesionate si castigate de Romania la Haga. Rezultatele ar urma sa fie predate Agentiei Nationale pentru Resurse Minarale.

ANRM a anuntat in mai ca va incepe delimitarea a 5.000 km patrati din Marea Neagra, in perimetre de cate 1000 km, si ca va organiza pana la sfarsitul anului o licitatie pentru concesionarea acestora. Cei 5.000 km patrati reprezinta o parte din teritoriul castigat de Romania la Haga, iar restul apartine companiilor Petrom si Sterling Resources, care nu au avut drept de executie. Totusi, licitatia pentru aceste perimetre nu a fost deocamdata realizata.

Cu toate ca in luna mai Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a demarat cercetari in dosarul Sterling pentru a stabili daca exista nereguli in aceasta afacere, compania si-a desfasurat fara probleme activitatea in Romania. In plus, Stephen Birrell, vicepresedinte Sterling Resources Ltd., a declarat nu exista niciun motiv care sa determine participarea Romgaz in acordul petrolier din Marea Neagra si ca Sterling nu poarta niciun fel de discutii cu ANRM referitor la includerea Romgaz in licenta, asa cum doreau autoritatile romane.

In conditiile in care nu au fost elucidate toate aspectele afacerii Sterling si nici relatiile Romaniei cu Ucraina nu s-au netezit, victoria obtinuta la Haga acum zece luni pare sa fi palit, dar noul guvern al Romaniei are sansa sa fructifice mai eficient aceasta extindere jurisdictionala obtinuta de tara noastra.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe