Ce conditii de austeritate va impune FMI?

CE: Asistenta financiara este conditionata de disciplina fiscala

Reprezentantii FMI au sosit ieri (n.r. miercuri, 11 martie 2009), la Bucuresti pentru a discuta cu oficialii romani, acordarea unui imprumut, dupa ce, Comisia Europeana (CE) a anuntat ca a primit cererea de asistenta financiara pentru Romania, luni.

"Am primit cererea din partea Romaniei si am inceput deja sa lucram impreuna cu autoritatile de la Bucuresti si cu expertii FMI la un memorandum de intelegere pentru un pachet financiar", declara, marti, Amelia Torres, purtatoarea de cuvant a comisarului pentru afaceri economice Joaquin Almunia.

Imprumutul care ar urmeaza sa se negocieze cu FMI-ul, se pare ca este numai o contributie, o parte, a unui imprumut mai mare pe care tara noastra ar urma sa-l primeasca de la Uniunea Europeana (UE) si pentru care, Romania are nevoie de o disciplina fiscala forte.

"Asistenta financiara este conditionata de un angajament puternic al autoritatilor romane ca vor implementa un program de politici de sustinere", au precizat CE si presedintia ceha a UE, intr-un comunicat comun.

Uniunea Europeana a avertizat Romania ca va trebui sa faca dureroase reduceri de cheltuieli pentru a obtine ajutorul necesar pentru a iesi din criza, masuri cu atat mai dificil de luat cu cat intervin inaintea alegerilor prezidentiale si europene de anul acesta, comenteaza Reuters.

Acest imprumut va face din Romania a treia membra a Uniunii Europene, dupa Ungaria si Letonia, care solicita un pachet de ajutor coordonat de FMI, din cauza unui deficit de finantare externa care i-a afectat cresterea economica, a ridicat riscuri de recesiune si a starnit tulburari sociale in tot estul Europei.

Decizia de incheiere a unui acord cu Fondul: politica sau tehnica?

"Romania are nevoie de finantare externa. Problema este de unde o luam. De pe piata externa de capital nu o putem lua. Ramane Comisia Europeana, iar aceasta nu ne va da nimic fara un acord cu Fondul Monetar International. Acest lucru se datoreaza faptului ca Romania nu mai inspira incredere datorita politicilor economice din ultimii ani care au dus, printre altele, si la un deficit bugetar de peste 5%", declara Theodor Stolojan.

Democrat-liberalul a afirmat ca un acord cu Fondul este necesar indeosebi sectorului privat care trebuie sa-si achite datoriile si importurile efectuate. "Cei din sectorul privat trebuie sa aiba acces la valuta mai ieftina. Daca nu exista valuta pe piata interna, vor trebui sa o cumpere mai scump, cu 5 sau 6 lei in loc de 4. Iar companiile private au nevoie de valuta pentru a-si plati importurile. Asta este problema. Este vorba de un deficit mare in sectorul privat, daca nu ai valuta care sa intre in Romania", a adaugat Stolojan.

Despre aceasta finantare, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, a precizat ca decizia de incheiere a unui acord cu Fondul este una "politica, nu tehnica".

Unde se duc banii

"Persista necunoscuta legata de banii de la Comisia Europeana, daca vor fi utilizati si pentru proiecte, deci pentru acoperirea deficitului bugetar sau se vor duce tot in balanta externa, la fel ca banii de la FMI", a explicat economistul-sef al BNR.

El a completat ca un eventual acord cu FMI ar prezenta trei avantaje, respectiv "mai intai, va furniza finantare, in al doilea rand va creste increderea investitorilor in economia romaneasca, iar in al treilea rand va consolida vointa politica de a face reforme structurale".

Detaliile acordului nu au fost inca facute publice, dar analistii sunt de parere ca ar putea fi vorba despre 20 de miliarde de euro, suficient pentru a acoperi nevoile financiare pe termen scurt si, potrivit bancii centrale, pentru a creste increderea in economie.

Analistii politici spun ca se asteapta ca acordul sa se materializeze in cateva saptamani, dar indeplinirea conditiilor FMI presupune riscuri pentru nou formatul guvern, indepartand alegatorii inaintea alegerilor europene din iunie si celor prezidentiale din noiembrie sau decembrie.

Ce se va intampla cu salariile si cu economia

In 2005, angajatii CFR au intrat greva cerand salarii mai mari si incetarea reformelor recomandate de FMI. Alegatori precum Cornel Bucur isi amintesc conditiile dure impuse de acordurile precedente. "Sunt complet impotriva unui imprumut de la FMI. Ne va transforma in sclavi cu acte in regula", a declarat inginerul in varsta de 42 de ani, citat de NewsIn.

Guvernul Boc este supus presiunii a sute de mii de sindicalisti, dupa ce a inghetat temporar salariile. Decizia a fost luata dupa scaderea cresterii economice, care a antrenat scaderea incasarilor la buget si o gaura in finantele publice pe care Guvernul a promis ca o va acoperi reducand deficitul la 2%, fata de 5% anul trecut. Insa planurile se bazau pe o crestere economica de 2,5% in 2009, estimare pe care economistii o considera mai mult decat optimista.

In 2009, este important pentru Romania sa respecte doua "promisiuni financiare": tinta de 2% din PIB pentru deficitul bugetar si cresterea economica de 2,5%. "Politicile de reducere a cheltuielilor sunt binevenite, insa exista limite pentru acestea. Trebuie gasite solutii de crestere a veniturilor", a declarat consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru.

"Nu stiu de existenta unui moratoriu privind inghetarea salariilor, insa este nevoie de reducerea cheltuielilor cu salariile ca pondere in PIB, care nu se poate face decat gradual. Aceasta a ajuns, in ultimii ani, de la 5 la 8% din PIB. Sunt totusi salarii care ar putea creste in continuare", a continuat Croitoru.

El a spus ca este nevoie de refomarea institutiilor publice si principala reforma ar trebui sa vizeze legarea salariilor de performantele angajatilor.

Dintre masurile promovate in mod traditional de FMI, consilierul guvernatorului BNR a mentionat simplificarea procedurilor de angajare si concediere, insa masurile finale inca sunt elaborate de FMI si de Banca Mondiala (BM).

"Printre masurile care ar putea fi aplicate in sensul cresterii veniturilor bugetare se numara indexarea pensiilor la inflatie, nu la salarii, cresterea accizelor pentru bunuri cum ar fi produsele din tutun sau acordarea selectiva de subventii. Acele calatorii gratuite pentru studenti sau pensionari ar trebui acordate celor care au nevoie de ele, nu isi au rostul in cazul celor cu venituri foarte mari", a apreciat Croitoru.

"Imprumutul este un ajutor de care avem mare nevoie, dar reducerile de cheltuieli vor fi foarte dificil de implementat, de teama sa nu dauneze in sondaje, intr-un an electoral", a spus comentatorul politic Cristian Patrasconiu. "Avem o lunga traditie cand este vorba de a nu indeplini cererile FMI".

O situtie similara are deja loc in Letonia, unde noul guvern a anuntat ca vrea sa isi ridice cheltuielile publice peste cele prevazute in acordul cu FMI incheiat de guvernul precedent, in baza caruia tara a primit un imprumut de 7,5 miliarde de euro.

Analistii spun ca Guvernul, din care fac parte democrat-liberalii premierului Boc si social-democratii, este ingrijorat, dupa ce proteste legate de problemele economice au provocat caderea guvernelor in Letonia si Islanda. Guvernul vede insa avantajele unui acord cu FMI.


Ce spune Seful Statului

Presedintele Traian Basescu a declarat, intr-o emisiune la Antena 3, ca acordarea imprumutului pentru Romania nu va fi conditionat de marirea taxelor si a impozitelor, seful statului precizand ca nu crede ca FMI si UE nu vor cere Romaniei sa renunte la cota unica sau sa mareasca TVA.

Presedintele Basescu a spus ca a urmarit conditiile pe care FMI si UE le-au impus celorlate tari care au obtinut in ultima vreme imprumuturi. "Spre exemplu, au facut reduceri de TVA cu aceasta ocazie sau au redus fiscalitatea pe venit, pe profit. Pai, noi avem deja un TVA redus, la 19%. Masura este luata. A doua masura: reducere de fiscalitate. Noi avem flat-tax-ul, 16% impozit", a spus seful statului referindu-se la exemplul Ungariei.

"Ar fi anti-economic sa ni se ceara sa marim aceste doua taxe majore", a mai spus Basescu. "Tineti cont ca FMI-ul nu e singur. Echipa de negociere cu Romania este cu reprezentanti ai Comisiei Europene si cu reprezentanti ai Bancii Centrale Europene", a mai spus seful statului, care a aratat ca "Romania nu va putea fi pusa in situatia de a face alta politica decat politica generala europeana".

Intrebat cand vor veni banii de la FMI, seful statului a aratat ca imprumutul va putea fi folisit "atunci cand o sa avem nevoie". "Aici nu e nimic de negociat, deci statul roman nu-si va negocia transele de imprumut. Statul roman va anunta transele de imprumut, pentru ca daca iei un imprumut pe care nu il primesti atunci cand ai nevoie, te lipsesti de el. In plus, vreau sa mai stiti un lucru. In nici un caz nu se va negocia obligativitatea de a lua toti banii. Pentru ca in momentul de fata inca nu stim cum vor evolua incasarile, cum va evolua economia romaneasca", a precizat Basescu.

Restructurarea bancilor au ramas cu mult in urma

Intr-un stat, bancile sunt cele care coordoneaza mersul economiei prin moneda. Daca economia este sanatoasa, si bancile sunt sanatoase. Drept dovada sunt bancile americane, care au fost primele ce s-au 'prabusit', imediat ce economia SUA a inceput sa se clatine sub povara activelor toxice, creditele subprime. De aceea, pentru revitalizarea economiei mondiale, trebuie intai insanatosit sistemul financiar-bancar.

Intr-un interviu acordat Reuters dupa o conferinta a FMI dedicata economiilor africane, directorul Fondului, Dominique Strauss-Kahn, a declarat ca "In ce priveste restructurarea bancilor, lucrurile au ramas mult in urma". "Ma tem ca daca lucrurile vor continua asa in urmatoarele doua sau trei luni, revenirea in 2010 va fi dificila", a adaugat acesta.

Strauss-Kahn, a precizat ca Fondul prevede in continuare ca economia mondiala isi va reveni incepand cu mijlocul lui 2010, insa numai daca guvernele actioneaza rapid pentru implementarea unor stimuli economici si daca bilanturile contabile ale bancilor sunt curatate de 'activele toxice'. Pentru 2009, FMI a estimat o crestere mondiala sub 0,5%.

Directorul FMI s-a aratat ingrijorat de extinderea crizei in economiile emergente, asemeni Romaniei, afectate de o scadere majora a cererii si a preturilor la marfuri, dar si de inghetarea fluxurilor private de capital.

Istoria relatiei Romaniei cu FMI-ul

Romania a incheiat pana in prezent cu FMI 10 acorduri stand-by, dintre care trei inainte de 1989, iar sapte dupa aceasta data. Tara noastra a devenit membru cu drepturi depline al FMI la 15 decembrie 1972, fiind, la acel moment, cel de-al 125-lea stat membru, scrie Wall-Street.

Ultimul dintre aceste acorduri, in valoare de 250 milioane DST, a fost incheiat in iulie 2004, fiind un acord stand-by de supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de Romania in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006. Acesta a prevazut accesul la fondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice neprevazute. Acordul a fost suspendat in 2005, ca urmare a divergentelor dintre FMI si partea romana cu privire la evaluarea performantelor si a cailor de actiune macroeconomica.

Bucurestiul nu a avut o colaborare prea reusita cu FMI, finalizand doar unul dintre cele sapte acorduri de stand-by incheiate de la caderea comunismului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe