Europa ne vrea vinul, cinepa si hameiul

Succesul Romaniei pe piata europeana a agriculturii si alimentelor va depinde de citeva produse pe care nimeni nu dadea doi bani pina acum. De exemplu, cinepa si hameiul vor fi cautate de europeni dupa integrare, deoarece in UE aceste plante nu sint foarte cultivate, desi au mare cautare. Vinul, in ciuda dificultatilor legate de promovare, ramine o marfa cu potential. O nisa de piata neasteptata pentru bauturile traditionale gen pa- linca o constituie romanii care lucreaza in strainatate.

Palinca de Bihor, salamul de Sibiu sau tuica de Buzau ar trebui sa creasca exporturile romanesti si prestigiul tarii noastre in lume. Cu toate acestea, pina acum nu s-a resimtit nici un efect. Producatorii asteapta momentul 2007 cind protectia acestor produse va fi valabila si in UE.

In ultima perioada producatorii din toate domeniile de activitate incearca sa-si impuna pe piata autohtona marcile. Se cheltuiesc bani seriosi pe promovare, pe campanii de marketing, pe design sau alte metode menite sa atraga clientul. Putine sint insa marcile care au sansa de a se face cunoscute si pe pietele din afara tarii. In industria alimentara, unul dintre primii pasi care trebuie facuti pentru ca producatorii autohtoni sa-si poata impune marcile in afara granitelor este recunoasterea si protejarea denumirilor de origine geografica, adica acea denumire care serveste la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat, in cazurile in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice. Numai in acest fel, dupa integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana, o parte dintre marfurile autohtone vor fi recunoscute ca marca inregistrata a Romaniei.

Stranierii cresc exporturile la tuica romaneasca

In industria bauturilor spirtoase denumirile protejate au inceput deja sa conteze si la export. Americanii "pur singe" nu obisnuiesc inca sa guste un paharel de palinca de Bihor inainte de masa, dar romanii din diaspora au inceput sa o faca mai des. "Palinca, tuica, vinarsul au inceput sa iasa pe piata externa, dar mai ales in diaspora, in Germania, Franta, Spania sau Italia", ne-a spus Romulus Dascalu, presedintele patronatului din industria bauturilor spirtoase GARANT.

Potrivit acestuia, in 2004, exporturile de bauturi spirtoase au crescut cu aproximativ 15 procente, trendul putind fi mentinut si anul acesta. "Cred ca palinca si tuica vor fi cautate si de strainii care nu au nici o legatura de singe cu tara noastra", a mai spus Dascalu care nu da nici o sansa la export produselor autohtone care nu au denumiri de origine protejata. In momentul de fata, lista ce cuprinde denumirile geografice protejate si recunoscute in Romania pentru bauturi spirtoase se compune din numai 39 de denumiri. Printre acestea amintim tuica de Valea Milcovului, cea de Buzau, de Arges sau de Zalau, palinca de Bihor, de Zalau, de Ardeal sau de Maramures, precum si turtul de Oas sau Vinars de Tirnave, Sebes ori Vaslui.

Vinul romanesc se bea inca in tara

In timp ce la alcool si produsele din carne recunoasterea denumirii de origine se va face dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in cazul vinului o serie de denumiri sint recunoscute inca din 1993, in baza unor acorduri incheiate intre Guvernul Romaniei si Uniunea Europeana. Intre timp, numele acestor denumiri s-au mai schimbat astfel incit acum, Guvernul roman negociaza cu Uniunea Europeana o lista ce contine 30 de denumiri cu denumiri de origine protejata, cu aproximativ 100 de denumiri mai putin decit in lista anterioara. Cu toate acestea, cu exceptia citorva marci, vinurile romanesti nu prea sint cunoscute pe pietele externe. "Cu exceptia a doua, trei denumiri precum Murfatlar, Cotnari, Jidvei si chiar Dealu Mare, vinurile cu denumiri geografice protejate au reusit sa se impuna doar pe plan intern", sustine Basil Zarnoveanu, presedintele Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicola (ONIV).

Reprezentantul ONIV considera ca marcile de vin autohton nu s-au impus pe piata externa atit datorita imaginii Romaniei, care este o tara destul de putin cunoscuta, cit si ca urmare a fondurilor reduse pe care producatorii autohtoni le au la dispozitie pentru promovare. Numai pentru a se impune pe plan intern, marii producatori romani cheltuiesc anual 1-2 milioane de euro. Romania exporta anual vin in valoare de aproximativ 30 de milioane de euro, principalele piete de desfacere fiind SUA, Anglia si Germania.

Salamul de Sibiu nu vrea la export

Preparatele din carne produse in Romania nu sint foarte cautate la export. Nu fac exceptie nici cele doua produse cu denumiri de origine protejate: salamul de Sibiu si cirnatii de Plescoi. "Inregistrarea produselor de origine protejata nu a influentat exporturile. Aceasta in primul rind pentru ca noi lucram cu o materie prima mai scumpa decit producatorii din Europa", ne-a spus Mihai Visan, presedintele Asociatiei Romane a Carnii (ARC). Acesta sustine, totusi, ca protejarea celor doua denumiri ii va avantaja pe producatorii autohtoni dupa 2007. Pina acum, au fost publicate listele cu denumirile romanesti de origine pentru lactate, care cuprind 20 de tipuri de brinza, 27 feluri de cascaval si 8 tipuri de telemea.

Guvernul va trece la promovarea agresiva a exporturilor romanesti

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a anuntat ca va trece la o promovare mai "agresiva" a produselor agroalimentare la export. Astfel, de curind, in cadrul institutiei s-a infiintat un departament specializat unde se vor pune la punct politicile menite sa incurajeze exporturile. Mai precis, ministerul va aloca fonduri pentru diverse proiecte de promovare a exporturilor si va colabora cu institutiile Comunitatii Europene. "In prima faza vom incepe cu produsele pentru care avem nise de piata, cum este vinul, cinepa, inul, hameiul. De asemenea, vom incerca si cu pastele fainoase", ne-a declarat Flaviu Petre Lazin, secretar de stat in cadrul ministerului de resort.

In aceasta perioada Patronatele din industria vinului sint in discutii cu reprezentatii MAPDR pentru a obtine o majorare a primei de export la 15.700 de lei pe litrul de vin cu denumire de origine recunoscut (DOC) exportat in una dintre statele extracomunitare.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe