Studiu: Vanatorii-culegatori iberici aveau piele inchisa si ochi albastri

Acest studiu, publicat duminica in revista Nature, a permis alcatuirea portretului unui european din mezolitic, perioada din Preistoria intermediara, intre paleolitic si neolitic, in timpul careia supravietuirea oamenilor inca era asigurata prin vanatoare si culesul fructelor.

Studiul ofera, totodata, o serie de indicii despre schimbarile aduse fiziologiei umane de introducerea progresiva in Europa, in neolitic, a agriculturii si a domesticirii animalelor salbatice.

Cercetatorii spanioli, coordonati de Carles Lalueza-Fox de la Institutul de biologie evolutiva din Barcelona, au analizat ADN-ul extras dintr-un dinte al unuia dintre cele doua schelete masculine descoperite in 2006 in pestera La Brana-Arintero, in provincia Leon din nord-vestul Spaniei. Osemintele, conservate in bune conditii, dateaza din urma cu aproximativ 7.000 de ani - perioada care corespunde mezoliticului (10.000 i.e.n. - 5.000 i.e.n.), scrie MEDIAFAX.

Acelasi studiu arata ca vanatorii-culegatori din Peninsula Iberica era indepartati din punct de vedere genetic de populatiile europene actuale, fiind totusi mai apropiati de locuitorii actuali din Europa de Nord (suedezi si finlandezi, de exemplu).

Comparatiile cu alte esantioane stravechi par de altfel sa indice o "continuitate genetica" in Eurasia occidentala si centrala, din paleoliticul superior si pana in mezolitic. Pigmentatia pielii barbatului al carui schelet a fost descoperit in pestera La Brana era probail inchisa, iar parul sau era negru. Insa el era in acelasi timp purtator al unei mutatii care la omul modern determina culoarea albastra a ochilor.

"Acest fenotip rar nu exista in populatiile europene contemporane", a subliniat Carles Lalueza-Fox.

"Pana acum, se credea ca pielea deschisa a aparut destul de devreme in Europa, in paleoliticul superior, in legatura cu slabele raze ultraviolete la latitudini inalte. Insa, in mod clar, lucrurile nu stau asa. Aceasta evolutie a intervenit mult mai tarziu, probabil in neolitic", a adaugat el. Schimbarea pigmentatiei ar putea avea legatura cu modificarea regimului alimentar si cu scaderea aportului de vitamina D la crescatorii de animale in raport cu vanatorii.

Citeste si:

5 leziuni comune ale pielii - cum le identifici și ce semnificație au

Geneticienii au analizat, totodata, genele sistemului digestiv ale vanatorului-culegator din La Brana, incercand sa refaca istoria a doua adaptari "recente" ale regimului alimentar adoptat de omul adult: consumul de lapte si de amidon - existent in prezent in cereale si in cartofi.

Ei au aratat astfel ca barbatul din La Brana era purtator al unei variatii genetice ancestrale ce produce intoleranta la lactoza. In acelasi timp, barbatul in cauza nu era "inarmat" din punct de vedere genetic pentru a putea sa adopte un regim bogat in amidon.

"Aceste rezultate sugereaza ca vanatorul-culegator din La Brana avea capacitati mediocre de a digera laptele si amidonul, fundamentand ipoteza potrivit careia aceste facultati au fost dobandite mai tarziu, odata cu introducerea agriculturii", au declarat cercetatorii spanioli.

Citeste si:

Oana Radu trece prin cea mai grea perioadă din viața sa....

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe