Marea Doamna a atletismului romanesc a implinit, ieri, 70 de ani, varsta pe care nu si-o arata in niciun fel. Plina de energie, Iolanda Balas munceste, inca, in slujba atletismului, sport pe care il adora si pentru care ar fi in stare sa faca orice. Intr-o discutie particulara, Ioli, asa cum o numesc prietenii, ne-a dezvaluit cateva amanunte prea putin stiute, din viata unei campioane.

Dubla campioana olimpica, detinatoare a 14 recorduri mondiale, in numai 5 ani, Iolanda a detinut suprematia absoluta la saritura in inaltime. Asta a facut-o pe Marea Doamna a atletismului romanesc sa intre definitiv intr-o carte de aur a marilor campioni. Putini stiu insa ca, pana sa ajunga la performanta, Iolanda a fost nevoita sa alerge dupa bani, de mic copil, pentru a putea supravietui. Obicei pe care si l-a pastrat pana acum, de aceasta data cu scopul ca sportul romanesc sa mearga mai departe.

"Eram la Timisoara, imediat dupa razboi. Traiam doar cu mama, care era femeie de serviciu. Chiar daca aveam doar 12 ani am fost nevoita sa contribui la bugetul familiei. Asa ca am convins un chiosc sa le vand ziare. Eram bucuroasa seara cand ajungeam acasa cu putinii banuti pe care ii strangeam", ne-a declarat, zambind, doamna Balas. sansa i-a suras insa repede, pentru ca o familie de atleti din Timisoara a vazut-o jucandu-se in curtea casei in care locuia si, sesizandu-i abilitatile fizice, au dus-o la sectia Electrica de pe malurile Begai. Dupa desfiintarea clubului timisorean, a venit la CCA, ulterior Steaua, echipa la care a cunoscut cele mai mari satisfactii. "La Steaua am beneficiat de o atmosfera propice performantei. Aici am avut conditiile de a ajunge in top", spune Ioli.