Din aceasta suma, costul cladirii a reprezentat 54.400 de dolari. Restul banilor (adica 104.000 de
dolari) au fost platiti in contul unei suprafete de teren de 650 metri patrati, in timp ce o alta suprafata de 1.986 mp a fost cedata in folosinta gratuita pe intreaga durata a existentei constructiei. Expertii imobiliari sustin ca valoarea de piata a imobilului si a terenului este cuprinsa intre 4 si 6 milioane de euro, iar pretul metrului patrat de teren in zona bate spre 3.000 de euro.

Afacerea a fost posibila in conditiile in care premierul de atunci, Adrian Nastase, era presedinte al AGVPS, calitate in care controla tot ce se intampla in domeniul vanatorii si pescuitului in Romania. Imobilul de pe Calea Mosilor nr. 128 era in patrimoniul RAAPPS si era inchiriat de mai multi ani de catre AGVPS. Pentru ca palatul sa poata fi instrainat, AGVPS ar fi trebuit sa fie o organizatie de utilitate publica, lucru care era rezolvat la vremea respectiva. Imediat ce a ajuns la conducerea Guvernului, Adrian Nastase a initiat o hotarare de guvern (nr. 259 din februarie 2001) prin care AGVPS era declarata de utilitate publica. Cateva luni mai tarziu, in iunie 2001, Adrian Nastase initia Hotararea de Guvern nr. 487 prin care se aproba vanzarea fara licitatie a imobilului din Calea Mosilor catre AGVPS. Contractul de vanzare-cumparare dintre cele doua parti a fost semnat repede, in 31 august 2001. Din partea RAPPS, contractul a fost semnat de directorul general Eugen Bejinariu si de directorul economic Emilia serban, iar din partea AGVPS de presedintele executiv Neculai selaru si de directorul economic Petre Balan. Contractul nu are numar de inregistrare din parte a RAAPPS, ci doar o autentificare notariala si in prezent nu exista in arhiva Regiei.

Ambele hotarari de guvern fac in prezent obiectul unui dosar penal deschis in 2007 de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In dosar sunt vehiculate numele fostului premier Adrian Nastase, al fostului ministru Ilie Sarbu si al lui Filip Georgescu, fost director la Regia Nationala a Padurilor.

Citeste si:

Conducerea executiva a AGVPS este de 16 ani in mana unui personaj care controleaza tot ce se intampla in sistem. Este vorba despre Neculai Selaru, fost organizator al vanatorilor la care participa Nicolae Ceausescu. Acesta l-a adus pe Adrian Nastase in conducerea asociatiei in 1994, "mirosind" ca o astfel de numire poate sa aduca beneficii importante pe viitor. Astfel s-a si intamplat, avand in vedere ca o organizatie privata, devenita intre timp si societate comerciala cu raspundere limitata, detine monopolul asupra vanatorii si pescuitului in Romania.

Aparitia in 1996 a noii legi a vanatorii ar fi trebuit sa oblige transformarea AGVPS dintr-o asociatie de persoane fizice intr-o uniune de persoane juridice. Sfidand legea, aceasta asociatie nu a intreprins nici un demers in vederea respectarii acestei obligatii atat la nivel central, cat si judetean, practic incetand sa mai existe, prin efectul Legii 103 din 1996. Pe acest fond, bazat pe principiul liberei asocieri, in baza Legii 21 din 1924, se constituie la nivel de tara asociatii de vanatoare si pescuit cu membrii fondatori din cadrul asociatiilor judetene, dar fara patrimoniul acestora. Tot in efectul legii, aceste noi asociatii, constituite in termen legal de un an, au pus bazele unui nou AGVPS cu sediul la Bacau. S-au obtinut avizele necesare de la ministerul de resort si s-a dobandit personalitatea juridica in anul 1999. Vazand pericolul, demnitarii vanatori au initiat in 1998 un ordin prin care s-au prelungit contractele referitoare la fondurile de vanatoare, vechiul AGVPS fiind insarcinat cu punerea acestuia in aplicare, desi, potrivit legii din 1996, aceasta asociatie practic nu mai exista legal. Fiind doua asociatii cu acelasi nume, apar, inevitabil, si conflictele. Se ajunge la judecata, unde asociatia din Bacau are castig de cauza la toate instantele, cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In timpul proceselor dintre cele doua parti, AGVPS, cu sediul in Bucuresti, reuseste, tot ca urmare a unor demersuri dubioase, inscrierea in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor (RAF). Conducerea asa-zisei asociatii reuseste sa convinga Judecatoria Sectorului 2 ca trebuie inscrisa in RAF, chiar daca de la dosar lipsea avizul obligatoriu din partea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Avizul nu fusese eliberat datorita opozitiei ministrului de atunci, Romica Tomescu, care nu era de acord ca o asociatie-fantoma sa devina stapana pe tot patrimoniul de vanatoare si pescuit din Romania. Dar judecatorii ii dau hotararea favoravila lui Neculai Selaru, cu toata opozitia ministrului Tomescu. Astfel, dintr-o asociatie de utilitate publica infiintata in timpul regimului comunist, AGVPS devine o asociatie de drept privat, fara control din partea statului. Dupa venirea PSD la putere, monopolul AGVPS este institutionalizat prin declararea asociatiei de drept privat ca fiind de utilitate publica. Beneficiile erau nemasurate, pornind de la scutirea de taxe si impozite si de la controalele din partea Curtii de Conturi pana la "imbogatirea" cu multe cladiri si terenuri, printre care se gaseste si imobilul de pe Calea Mosilor.

Ulterior, orice demers al unei asociatii nou-infiintate de a contracara monopolul AGVPS era taxat prin procese in instantele de judecata. Astfel s-a intamplat si cu Asociatia Pescarilor Sportivi Alba (APSA), care a incheiat un contract cu Compania Nationala Apele Romane privind apele curgatoare din judetul Alba. Asociatia a infiintat si o Federatie de Pescuit, la care au aderat mai multe asociatii din Romania.