O scadere substantiala a acestor intrari de capital strain (pe scurt, remitente), asa cum ne semnaleaza acum Banca Mondiala la nivel global, ne va obliga sa ajustam consumul la resursele economisite, extrem de reduse de altfel, la fondurile europene disponibile si la veniturile curente. Altfel, riscul de depreciere a leului este foarte mare. Asta in conditiile in care eliminam nefericita optiune de a creste impozitele, pe care o condamn sub orice forma.

Prognoze sumbre ale Bancii Mondiale

Dupa ani buni de dinamici pozitive tot mai accentuate - pe fondul mobilitatii fortei de munca si al deschiderii pietelor lumii - trendul se inverseaza brusc din cauza contractiei actuale severe a cresterii economice in economiile dezvoltate.

Banca Mondiala publica prognoze negative foarte abrupte pentru remitentele mondiale in anul 2009 (pe 11 noiembrie 2008). Ritmul de crestere a transferurilor internationale de castiguri din munca, estimat la 6,7% in 2008, va plonja dur la -0,9% in 2009. Scenariul de baza este dublat de unul mult mai pesimist, cu o dinamica de -6% in acelasi an. Recuperarea, la fel de abrupta, se previzioneaza in anul 2010, de circa +6,1%.

Cat de dependenti sunt romanii de remitente?

Romanii au prins bine gustul castigului in Occident. Asa se face ca dependenta de remitente a nivelului nostru de trai este mult mai ridicata decat in noile state membre. Exceptia face doar Bulgaria, cu nivele similare Romaniei.

In anul 2007, de pilda, ponderea acestora in PIB era de 5,6%, dar:
• de peste doua ori mai mare decat in Mexic (2,8% din PIB), Polonia (2,6% din PIB) sau India (2,4%);
• de peste trei ori mare decat in grupul tarilor europene si central asiatice (1,8% din PIB);
• de peste 18 ori mai mare decat in Ungaria (0,3% din PIB).

Anul 2008 este inca unul fericit pentru noi. Banca Mondiala estimeaza o crestere usoara fata de cele 8,5 mld. USD transferate anul trecut, la 9 mld. USD, dar sub ritmul de crestere economica.

Citeste si:

Apare insa evident ca anul urmator nu ne mai putem baza pe aceeasi infuzie de remitente. Economiile in dezvoltare europene si cele asiatice centrale par a fi mai usor afectate decat media globala, cu -0,1% in 2009, dar cu o revigorare mai dinamica prognozata pentru anul 2010 de 6,4%.

Incertitudinile Romaniei anului 2009

Incertitudinile legate de tendintele anului 2009 nu sunt legate doar de nivelul la care vor cadea intrarile de transferuri pe contul curent de la muncitorii romani. Contractia exportului pe piata comunitara, respectiv a investitiilor straine directe in Romania ne limiteaza asteptarile viitoare in materie de venituri.

De pilda, FMI prognozeaza (6 noiembrie 2008):
• o contractie de 0,5% a zonei euro in anul 2009, in timp ce Comisia Europeana prevede o stagnare (+0,1 %), comparativ cu o crestere de 1,2% in 2008 si 2,6% in 2007;
• o contractie a importurilor economiilor avansate ale lumii cu -0,1% in anul 2009, fata de un ritm pozitiv de 1,8% estimat pentru anul curent si 4,5% in anul 2007;
• o diminuare a vitezei de crestere a exporturilor tarilor emergente si in dezvoltare de la 9,6% in 2007, la 5,6% in 2008 si la 5,3% in 2009.

Contractia economica poate degenera in imposibilitatea achitarii unor datorii de catre persoane fizice sau juridice (care se rasfrange in final tot asupra angajatilor). De aici si pana la aparitia unor probleme de solvabilitate pentru banci si alte institutii financiare sau a unor tensiuni sociale nu mai e cale lunga.

Din aceste tendinte, aplicate modelului nostru consumerist exagerat, rezulta doua scenarii:
• Apelam la sprijinul FMI, care sustine majorarea TVA si/sau a cotei unice, insotita de o depreciere moderata a leului;
• Nu apelam la FMI, dar depreciem masiv leul si inflatia explodeaza pe masura.

Sa eliminam prima optiune nefericita. In cel de-al doilea scenariu nu vom putea cheltui mai mult decat resursele noastre proprii, respectiv cele absorbite de la UE. Daca nu vom reusi sa controlam strict cheltuielile, fie ele publice sau private, atunci realitatea are grija sa ne arunce intr-o cumplita inflatie si depreciere a leului. Suntem, asadar, la prima confruntare dura cu riscurile economiei capitaliste - o provocare la care suntem expusi cu totii. Vom reusi oare sa strangem buzunarele si sa orientam resursele spre investitii productive si spre cofinantarea proiectelor pe bani europeni?