Estimarile de crestere economica merg de la un scenariu optimist de 6,1%, afisat de Comisia de Prognoza, pana la o marire a PIB cu 3,8%, data de analistii de la ING Romania. Franarea economiei de la 9%, cat va fi in acest an, pana la cel putin 6% se va datora reducerii afacerilor in multe domenii. Toate estimarile reprezentantilor oamenilor de afaceri sunt deocamdata sovaielnice, deoarece toata lumea asteapta sa vada cum va evolua economia mondiala.

Cateva industrii si-au facut deja calcule de criza. Astfel, piata auto din Romania ar putea inregistra in 2009 o scadere de 11,5%, pana la un nivel similar celui din 2006, din cauza crizei economice si actualelor conditii de piata din tara, potrivt calculelor estimative ale directorului general "Automobile Dacia", FranIois Fourmont. Piata constructiilor va inregistra, pe ansamblu, in acest an, o crestere cu 25-28% a afacerilor in comparatie cu 2007, iar pentru anul viitor reprezentantii sectorului constructii estimeaza o crestere temperata, cu circa 10%. Productia din industria texila va scadea cu pana la 30%.

Cheia economiei, finantarea straina

Dublarea economiei romanesti in ultimii patru ani, de la 60,8 miliarde euro, cat era Produsul Intern Brut (PIB) in 2004, pana la 121,3 miliarde euro, cat a fost anul trecut, a fost posibila datorita banilor straini care au finantat investitiile directe si imprumuturile acordate firmelor si populatiei. Dupa ce pietele financiare ale lumii au intrat in colaps in septembrie, dependenta de banii straini va accentua vulnerabilitatile economiei romanesti.

In plus, exporturile vor suferi, deoarece marile economii incetinesc si isi reduc cererea, investitiile straine de capital se vor reduce si leul se va devaloriza. Toate afacerile Romaniei isi refac strategiile de dezvoltare, insa managerii nu fac decat estimari pe termen scurt, de o luna-doua, deoarece evolutia pe termen mediu depinde de calmarea pietelor financiare internationale.

"Investitorii straini mai vin si nimeni nu a spus ca renunta, doar amana. Ce-i drept, lumea e mai rezervata si nimeni nu mai aloca atatia bani pentru investitii in perioada aceasta", a declarat vicepresedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS), Monica Barbuletiu. "In principiu, ritmul investitiilor straine nu va mai fi atat de mare, in conditiile in care o mare parte se bazau pe imprumuturi. Important este sa vedem pentru cat timp va fi asa.

Poate sa fie o perioada mai scurta de cateva luni sau mai lunga", crede Barbuletiu. In momentul de fata este necesara o mobilizare a fortelor politice pentru ca Romania sa ramana atractiva si stabila, a mai spus reprezentantul ARIS. "si dupa ce se va termina criza, investitiile vor continua si intrebarea este cine le va lua. Eu cred ca noi avem mari sanse daca ne uitam la tarile din jur", a conchis Barbuletiu.

In esenta, Romania va trece printr-o perioada mai grea, in care fundamentele economice, importante pentru afaceri, nu vor continua tendinta de imbunatatire, a aratat analistul agentiei de rating Moody’s pentru Romania, Kenneth Orchard. "Este probabil ca avansul economic al Romaniei sa scada semnificativ in urmatorul an si ca lichiditatea externa sa fie mai rara. Moody’s crede ca o criza este putin probabila, insa imbunatatirea relativa a conditiilor, care a putut fi remarcata in ultimii ani, va disparea pentru o perioada de timp", spune reprezentantul Moody’s.

Depindem de zona euro

Economia Romaniei depinde intr-o mare masura de ceea ce se intampla in tarile care au adoptat moneda unica europeana, unde, spune analistul Henning Esskuchen de la Erste Bank, sunt trei scenarii posibile de evolutie: unul de crestere moderata, altul de stagnare si al treilea de panica si recesiune in toata Uniunea. "Scenariul cel mai probabil pentru UE este de crestere medie cu 0,4%, in care Romania are o crestere a economiei cu 6%.

Citeste si:

Noi credem ca, in ciuda scaderii importurilor, a reducerii fluxului de investitii straine directe, Romania are in instrumentele bancii centrale o linie defensiva puternica, ce va atenua socurile dinspre pietele financiare mari", spune Esskuchen. In cazul unei stagnari in tarile din zona euro, economiile din Est, inclusiv Romania, isi vor reduce cu 0,2% PIB-ul, iar in cel mai pesimist scenariu, de panica, in care toata zona euro intra in recesiune, economiile emergente din Est vor pierde 0,5% din cresterea economica.

Esskuchen, care conduce divizia de cercetare de piata a grupului Erste Bank, spune ca investitiile masive in economie facute in ultimii patru ani vor da roade si vor sustine cresterea economiei. Fluxurile de investitii straine directe catre Europa de Est, implicit si catre Romania nu vor seca, spune Esskuchen. Sunt posibile amanari ale unor proiecte mari, cum ar fi Voestalpine. Pentru toata zona central si est-europeana, Banca Mondiala estimeaza o reducere cu 20% a investitiilor straine directe in 2009, pana la 128 miliarde dolari, de la 158 miliarde dolari cat a fost in 2008.

Redresarea, in a doua jumatate din 2009

Desi perspectiva la nivelul intregii economii nu este ingrijoratoare, Esskuchen admite ca pentru afaceri urmeaza un an foarte dureros, cel putin in prima jumatate a anului. "Primele semne de redresare vor aparea in a doua jumatate a anului viitor, dar si economia reala va fi legata de pietele financiare. In actualul stadiu criza poate fi stapanita la nivelul fiecarei companii, cu amanarea dezvoltarii, restrangerea activitatii, in general cu o reducere a costurilor", spune Esskuchen.

In opinia sa, domeniile cu cea mai mare rezistenta in fata crizei financiare sunt comunicatiile si industria farmaceutica, unde afacerile nu depind de sezon. Domeniul energetic, mai ales industria petroliera si cea a gazului, sunt rezistente in fata crizei, avand cerere relativ constanta, dar sunt vulnerabile din cauza cotatiilor volatile ale barilului de petrol.

Piata constructiilor functioneaza

In prima jumatate a acestui an, o mare parte din cresterea economiei romanesti a fost sustinuta de constructii, a caror evolutie insa a depins si de investitiile straine. Cum pe plan mondial piata constructiilor a fost lovita in plin de criza financiara, analistii estimeaza o franare a domeniului si in Romania, insa cresterea nu se va intrerupe. Piata constructiilor va inregistra, pe ansamblu, in acest an, o crestere de 25-28% in comparatie cu 2007, iar pentru anul viitor reprezentantii sectorului constructii estimeaza o crestere temperata, de circa 10%. In pofida crizei economice, constructiile continua sa ramana in Romania unul dintre motoarele cresterii economice.

"Exista unele semne de stagnare in zona imobiliara, insa piata constructiilor functioneaza. Sunt comenzi si se lucreaza in infrastructura, la reabilitari termice, reparatii capitale, constructii industriale. De someri nu putem discuta in sectorul constructiilor, pentru ca de cel putin doi ani exista un deficit serios de forta de munca. In aceasta perioada, firmele de constructii se reorienteaza spre lucrari unde exista resurse, cum ar fi, de exemplu, infrastructura sau reabilitari termice", a declarat Claudiu Georgescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale pentru Constructii. Mai mult, in Romania, 70% din materialele de constructii provin de pe piata interna.

Desi firmele de materiale de constructii autohtone au unele ajustari din cauza crizei, sunt in continuare pe cresteri. "Nu putem spune ca sunt motive de ingrijorare pentru producatorii de materiale. Chiar daca sunt cresteri mai mici decat anul trecut, cerere exista. La anul, probabil, cresterea va fi mai mica decat in acest an. Incercam sa facem diverse demersuri, cum ar fi pentru cresterea volumului la lucrari de reabilitare termica, astfel incat sa fie front de lucru pentru constructori, dar in acelasi timp se degreveaza si bugetul, nemaifiind nevoie de acordarea unor ajutoare de incalzire. Daca anul asta au fost finalizate 145 de lucrari de reabilitare termica, pentru anul viitor exista 6.000 de cereri", a precizat Georgescu.