11,2 miliarde euro, taiate dintr-un foc

Votul favorabil aderarii Romaniei si Bulgariei de saptamana trecuta din Parlamentul European a costat cele doua state aproximativ 12 miliarde de euro. Desi in perioada 2007-2009, Romania si Bulgaria ar fi trebuit sa primeasca
16,2 miliarde de euro, Parlamentul European a decis ca ajutorul pe care UE isi permite sa il aloce este de numai 4,5 miliarde de euro.

Potrivit documentelor semnate de cele doua state cu institutiile europene, Romaniei si Bulgariei le era alocat un ajutor de 44,3 miliarde de euro, 16,2 in perioada 2007-2009, si 28,1 intre 2009 si 2013. Acesta a fost si motivul care a declansat dezbaterile incinse din forul legislativ european si care a stat la baza initiativei popularilor si ecologistilor de a solicita amanarea votului pentru aderarea celor doua tari. Pentru a nu inregistra un esec rasunator, Consiliul de Ministri al Uniunii a ajuns la un compromis cu europarlamentarii, prin care au acordat Parlamentului European un ultim cuvant asupra problemelor bugetare ale extinderii.

Astfel, potrivit ministrului bulgar pentru afaceri europene, Meglena Kuneva, Parlamentul European a decis sa reduca suma pe care Romania si Bulgaria o vor primi in perioada 2007-2009 de la 16,2 miliarde de euro, dintre care 12 miliarde cu destinatie precis specificata, la numai 4,5 miliarde de euro. Dintre acestea, Romaniei ii revin aproximativ trei miliarde. Anuntul facut de oficialul bulgar confirma informatiile aparute saptamana trecuta in Le Figaro, in care se preciza ca membrii Comisiei de buget a Parlamentului European au comunicat colegilor lor europarlamentari ca sumele alocate celor doua state nu au acoperire bugetara, cel putin 8 miliarde din cele 12 alocate explicit neputand fi identificate in bugetul Uniunii.

In plus, soarta celor 28,1 de miliarde alocate pe perioada 2009-2013 este mai mult decat incerta, amendamentul acceptat la tratat prevazand ca aceste sume orientative nu vor mai fi insa unele cu caracter definitiv. In plus, acesti bani vor fi acordati doar daca nu pun in pericol angajamentele asumate in cadrul programelor multianuale ale Uniunii, angajamente care in mod sigur vor suferi modificari substantiale.

Suma acceptata de Parlamentul European ca ajutor pentru Romania este una infima in raport cu costurile integrarii. Potrivit estimarilor negociatorului-sef cu UE, Leonard Orban, Romania va trebui sa investeasca sapte-opt miliarde de euro numai pentru modernizarea infrastructurii rutiere, fara a se lua in calcul si fondurile necesare pentru construirea de drumuri si autostrazi, un miliard de euro pentru securizarea frontierelor si 30 de miliarde de euro la capitolul Protectia mediului. Si asta in conditiile in care Orban se temea, luand in calcul suma de 44 de miliarde de euro, ca deficitul bugetar pe anul 2007 va fi unul extrem de ridicat: "Bugetul anului 2007 va ridica cele mai mari probleme. Va trebui sa platim contributiile la bugetele Uniunii, iar fondurile care vor intra nu vor fi fonduri bugetare, ci pe proiecte, pentru o anumita perioada de timp".

Europarlamentarii germani au votat impotriva

In interviul acordat postului de radio Darik, ministrul bulgar a dezvaluit si structura votului din Parlamentul European. Surprinzator, in favoarea aderarii Romaniei si Bulgariei s-au pronuntat europarlamentarii din Portugalia, Spania si Grecia, in pofida faptului ca statele respective sunt mari consumatoare de subventii europene, subventii care vor fi afectate de extindere. De altfel, Marea Britanie a propus deja conditionarea alocarii de subventii Romaniei si Bulgariei, de micsorarea sau chiar eliminarea subventiilor alocate statelor membre.

Asa cum era de asteptat, europarlamentarii germani au votat impotriva integrarii celor doua state, motivele fiind mai mult decat evidente: sumele alocate celor doua state vor afecta buzunarele contribuabililor germani, care constituie sursa de baza a bugetului UE.

In schimb, grupul parlamentar liberal din Parlamentul European a votat pentru extindere, la fel cum a facut si majoritatea socialistilor, spre deosebire de populari care au fost scindati pe aceasta tema.

Fermierii francezi se tem de concurenta

"Performantele" fostelor Guverne ale Romaniei, care "au reusit" sa ne decupleze de grupul celor zece noi state europene, ne-ar putea costa foarte mult. Potrivit unor oficiali europeni, un eventual esec al referendumului pentru Constitutia Europeana in Franta sau in Olanda ar duce la compromiterea unei viitoare extinderi a Uniunii.

In opinia presedintelui Parlamentului polonez, Wlodzimierz Cimoszewicz, "respingerea Constitutiei va trimite un semnal lumii si politicienilor considerati incapabili sa modernizeze Uniunea". "Se pare ca multa lume in Franta se simtea mai bine in vechea Uniune decat in cea noua (creata dupa aderarea celor 10 noi state - n.r.) ", a concluzionat Cimoszewicz.

La randul sau, Dimitrij Rupel, ministru de Externe al Sloveniei, tara care detine si presedintia OSCE, considera ca esecul referendumului din Franta va periclita succesul extinderii UE.

"Desi nu exista nici un obstacol legal in calea unei noi extinderi, din punct de vedere politic (esecul referendumului constitutional- n.r.) ar fi un dezastru". Si asta in conditiile in care votul pentru aderarea tarii noastre, alaturi de Bulgaria la Uniune, a fost mai mult un gest politic, din punct de vedere economic cele doua state nefiind pregatite sa faca fata exigentelor pietei unice europene. Ultimele sondaje de opinie arata ca 56 la suta din populatia Frantei intentioneaza sa voteze impotriva noii Constitutii Europene. Adeptii respingerii provin, surprinzator, din cadrul mediului de afaceri si din cel agricol.
Fermierii, mari consumatori de subventii europene, ca urmare a Politicii Agricole Comune, care inghite aproape jumatate din bugetul Uniunii, se pronunta in unanimitate impotriva Constitutiei.

Si asta ca urmare a temerilor ca piata europeana va fi liberalizata, iar prin extindere isi vor pierde statutul favorizat in favoarea noilor intrati, in special in favoarea agricultorilor polonezi si romani. La randul lor, olandezii se pronunta impotriva Constitutiei, fiind ingrijorati de imigratie, de contributiile ridicate la bugetul Uniunii si de decizia Bruxelles-ului de a deschide negocierile de aderare cu Turcia.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe