Cel putin 50% din companiile din industria usoara vor trimite in somaj peste 300.000 de persoane la jumatatea anului si un numar direct proportional in industriile orizontale, daca leul ramane supraapreciat. Industria textila reprezinta 30% din exportul Romaniei, 88% facut in lohn. Exportatorii cumpara materie prima, platesc facturile la energie si angajatii in lei, in vreme ce contractele lor sunt semnate cu parteneri externi in euro.

Exportatorii sunt insa afectati diferit de ultimele variatii ale monedei nationale: in timp ce Solectron concediaza 800 de anjajati, Dacia angajeaza oameni si deschide noi unitati de productie, iar holdingul Mittal, (incluzand Sidex, Tepro, Petrotub si Siderurgica) este afectat, insa beneficiaza de un pret extern al otelului si o cerere de produse inca mari, in timp ce sinergiile din cadrul grupului asigura furnizarea de materie prima ieftina. Martin Kleinbrod, director general al Continental din Timisoara, spune ca firma pe care o conduce este un jucator mondial, care a invatat cum sa varieze fluxul de productie pentru a nu fi afectat de o crestere a monedei nationale.

"Reprezentantii Guvernului au spus ca nu au nici o masura pregatita, dar nici nu vor interveni pentru aprecierea cursului," spune Joseph Seroussi, presedintele J&R Enterprises. Unul dintre cei mai mari exportatori de textile din Romania, cu peste 80 de milioane de euro investiti aici si peste 8.400 de angajati, J&R Enterprises, este capabil sa mai astepte pana in toamna pentru a incepe restructurarea in cele cinci fabrici din Romania. Daca leul ramane puternic, J&R Enterprises va trebui sa se gandeasca in toamna la restructurarea productiei, si, probabil, la concedierea a pana la jumatate din personal, spune Seroussi.

"Nu vreau sa amenint Guvernul cu concedierile, insa le-am spus membrilor Executivului ca daca nu iau masuri, vor avea loc concedieri masive in toata industria si se vor confrunta cu un somaj care ii va costa trilioane de lei", spune Seroussi. Fabrici mari precum Mobexpert nu sunt foarte afectate de aprecierea leului, iar presedintele Mobexpert, Dan Sucu, spune ca el a inceput restructurarea acum cinci ani, devenind independent de plata facturilor la gaze naturale sau pacura, ale caror preturi au crescut mai mult decat cele la energia electrica.

"Probabil ca va trebui sa investim mai devreme disponibilul programat pentru anul viitor (circa doua milioane de euro), insa nu vom opera concedieri", spune Sucu. Pasmatex, unul dintre cei mai mari producatori de textile, concediaza doar 30 de angajati din 800, iar directorul general Maria Grapini, care este si presedinte al Federatiei Exportatorilor din Industria Usoara, FEPAIUS, a pornit restructurarea holdingului pe care l-a fondat, format din cinci firme, printr-un program de training de sorginte japoneza, numit Kaizen, pe care il va urma si managementul Pasmatex.

Citeste si:

Ar fi putut insa exportatorii sa se protejeze prin hedging?

Firmele mijlocii spun ca lucreaza pe contracte mici, de sub 15.000 euro in medie, iar nevoia de lichiditati ii impiedica sa faca hedging, iar firmele mari spun ca aceasta forma de acoperire a riscului este costisitoere. Pe deasupra, specialistii comenteaza ca bancile abia acum pregatesc specialisti in hedging si ca nu exista interes din partea bancilor pentru a se concentra asupra unui astfel de serviciu, din moment ce alte segmente, precum cel de retail bancar, le aduc venituri mult mai mari.

Mircea Filipoiu, presedinte si director general al Bursei Romane de Marfuri, spune ca sansa ca un importator sau un exportator sa isi diminueze pierderile cu ajutorul hedgingului ar fi putut sa fie foarte mare daca ar fi venit pana acum la Bursa si, mai ales, daca sistemul bancar s-ar fi implicat pana acum pentru a asigura lichiditate si continuitate pietei instrumentelor financiare derivate.

"In momentul de fata, nu se poate pune problema efectuarii unui hedging, pentru ca piata nu exista", sustine Filipoiu. Lohnul n-a adus niciodata o rata de profit mare, marja fiind prea modesta pentru a permite investitii majore, spune Eugen Ovidiu Chirovici, presedinte al Asociatiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (ANIMMC). El admite ca vor exista anumite mutatii inerente in structura economiei, o data ce data aderarii se apropie, insa considera ca exportatorii au platit un pret cu mult prea mare in fata dorintei BNR de a reduce predictibilitatea cursului (masura necesara pentru a limita influxul de capital speculativ ce este asteptat sa creasca o data cu liberalizarea contului de capital).

Exportul din Turcia a trecut printr-o situatie similara, iar statul a acceptat sa acopere 80% din cheltuielile exportatorilor mici, in limita a 200.000 de dolari. Pentru Romania, insa, astfel de fonduri sunt greu de identificat. Economia va fi cu atat mai mult afectata, cu cat tara are exportatori putini, circa 60% din IMM-uri fiind active in comert.