11 aprilie nu a fost pana acum nici confirmata, nici infirmata de BNR ca data de declansare a celei de-a doua etape de liberalizare a contului de capital. O serie de voci din randul bancherilor si analistilor financiari sustin ca anuntul oficial al bancii centrale este iminent. Mai in gluma, mai in serios, guvernatorul Mugur Isarescu declara ieri cu jumatate de gura, in pauza simpozionului organizat cu ocazia celei de-a 125-a aniversari a Bancii Nationale, ca liberalizarea "s-a facut".

Oricum, conditiile prielnice sunt gata pregatite. Scaderea puternica a dobanzilor pe piata monetara, pe piata interbancara, este cel mai bun semnal. Dobanda la care BNR atrage lichiditate se afla la mare distanta fata de dobanda de politica monetara (circa cinci puncte de baza intre cele doua niveluri si chiar mai mult in anumite zile). Acest lucru exprima dorinta bancii centrale de a fi pregatita pentru momentul oficial al permisiunii date nonrezidentilor de a avea acces la depozite pe piata romaneasca. Printr-o politica preventiva, BNR a descurajat astfel intrari masive de capital. Si totusi, strainii au gasit portite ca prin asa-zise vehicule cu destinatie speciala sa intre pe piata.

Surse din banci spun ca atunci cand BNR a anuntat ca pasul de liberalizare va avea loc (inainte de sfarsitul anului 2004) a intrat in Romania peste 1 miliard de euro, profitand astfel de dobanzile foarte ridicate din decembrie. Acum, piata este deja penetrata si socul la anuntul respectiv nu va mai fi asa de puternic. "Ramane de vazut care va fi efectul pe termen mai lung al scaderii atat de puternice a dobanzilor, tinand cont de faptul ca tinta de inflatie in acest an este foarte ambitioasa si deja sunt semne care conduc la opinia ca este probabil sa se termine anul cu o marja substantiala peste tinta de inflatie de 7%. De aceea, conducerea BNR, vorbind despre tintirea directa a inflatiei, s-a referit la o marja cuprinsa intre +1% si -1,5%. Piata nu mai e acum asa de atractiva. Intrebarea este cat timp ne vom putea permite aceste dobanzi daca inflatia o va lua din nou din loc", comenteaza pentru ziarul nostru profesorul de economie Daniel Daianu, fost ministru de Finante.

Contextul actual ajuta liberalizarea: ajustarea tarifelor energetice, devansate usor fata de calendarul stabilit cu UE, "va genera anumite presiuni pe inflatie tocmai cand am reusit sa coboram la o inflatie de o cifra. Or, aceste presiuni inflationiste, in prima etapa, liberalizarea contului de capital le absoarbe, gratie intrarilor mari de valuta si aprecierii cursului de schimb", crede analistul Florian Libocor.

Citeste si:

La capitolul riscuri generate de liberalizarea contului de capital, cresterea creditului, in principal a creditului de consum, e de luat in calcul. Un grad de supraindatorare a consumatorului, in momentul unei usoare cresteri a dobanzilor, l-ar putea aduce in situatia de a nu putea sa-si plateasca ratele, ceea ce s-ar transfera mai departe la banci, care n-ar putea sa-si recupereze banii si asa mai departe. Un risc identificat si de BNR tine de posibila crestere a deficitului de cont curent, pe fondul liberalizarii contului de capital.

"Este ca un fel de bomba cu efect intarziat. Un deficit supradimensionat in 2005 poate sa insemne inflatie mare intr-un an, doi sau trei", crede dr. Aurelian Dochia. Dar, punand in balanta riscurile si beneficiile, castigul va fi in primul rand de imagine: autoritatile romane vor dovedi ca isi asuma responsabilitatea de a gestiona cat mai bine posibil economia. BNR analizeaza si posibile masuri de salvgardare a liberalizarii contului de capital, respectiv de preintampinare a unor potentiale dezechilibre.

Daca ne uitam la alte tari care au trecut prin experiente similare (vezi cazul Chile, spre exemplu), s-ar putea recurge la taxarea capitalurilor, la rezerve obligatorii, la depozitul minim garantat (din total capital intrat, x% ar fi tinut la banca centrala fara a fi remunerat), instrumente aplicate atat rezidentilor, cat si nerezidentilor. Dar acestea ridica costurile celor care doresc sa speculeze.