La nivel teritorial, sapte regiuni de dezvoltare se situeaza pe ultimele locuri din UE-27 - cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov - la majoritatea indicatorilor structurali-cheie.

In plus, economia se dezvolta pe cicluri politice, in sensul ca se majoreaza nejustificat cheltuielile in anii electorali, iar investitiile sunt incurajate numai in perioadele dintre alegeri. Acestea ar fi cateva puncte nevralgice ale economiei romanesti, analizate intr-un raport prezentat ieri de Grupul de Economie Aplicata.

Decalajele economice intre regiunile tarii au ramas practic neschimbate in ultimii ani. Regiunea de nord-est continua sa fie cea mai saraca din Romania si, implicit, din Uniunea Europeana. "Sunt patru regiuni (NE, SE, SV si NV) in care cresterea produsului intern brut depaseste cu putin jumatatea mediei nationale.

Totusi, PIB-ul pe cap de locuitor in functie de regiuni evidentiaza anumite diferente. In timp ce regiunea de N-E ramane in urma, prapastia dintre celelalte trei regiuni si restul tarii incepe sa se reduca", se arata in ultimul raport al Grupului de Economie Aplicata (GEA) - "Romania si Agenda Lisabona".
In consecinta, autorii raportului releva faptul ca este necesara o reforma a cheltuielilor publice, dar si ca ar trebui gasit un compromis intre cresterea cheltuielilor publice si nevoia de a reduce inflatia. De asemenea, trebuie evitat "ciclul politic" al economiei si trebuie introdusa programarea bugetara multianuala.

Potentialul regiunii Nord, neexploatat

Datele raportate subliniaza, astfel, pozitia de top a regiunii Bucuresti-Ilfov, care inregistreaza, de departe, cea mai mare valoare a raportului PIB/cap de locuitor, dar si cea mai mare rata de crestere a PIB. Raportata la media nationala, rata de crestere a produsului intern brut este de 1,91 in Bucuresti-Ilfov, in timp ce regiunea Nord-Est a obtinut cea mai mai mica rata - 0,69. Din datele comunicate de GEA reiese ca numai regiunea Bucuresti-Ilfov trage in sus PIB-ul Romaniei, in timp ce potentialul oraselor din nordul si estul tarii ramane neexploatat.

Forta de munca s-a scumpit cu 60%

Citeste si:

"Regiunile cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor sunt totodata si cele care inregistreaza cel mai mare deficit comercial.

Acest fapt certifica o crestere economica bazata pe importuri", atrage atentia Liviu Voinea, directorul executiv al GEA. Tara noastra se confrunta cu o amplificare a crizei pe piata fortei de munca, unde costurile au crescut cu 60%, in termeni reali, in ultimii doi ani si jumatate. "Criza fortei de munca este in crestere, iar costurile cu forta de munca au o evolutie ascendenta", a subliniat Voinea.

Avem programe, asteptam ghiduri

El a aratat ca se inregistreaza o crestere a ponderii locurilor de munca vacante. "Este nevoie de politici pentru imbunatatirea ofertei de forta de munca si de politici pentru imbunatatirea legaturii dintre mediul educa tional si piata muncii", a adaugat presedintele GEA.

La inceputul lunii iulie, tara noastra a obtinut aprobarea Comisiei Europene pentru cinci din cele sapte programe operationale.

Comisia si-a dat acordul pentru Programul Operational Asistenta Tehnica, Programul Operational Regional, Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, Programul Operational Sectorial Transport si Programul Operational Sectorial Mediu. Alte doua programe sunr Asteptate sa fie aprobate la nivelul Comisiei Europene peste cateva zile.