In opinia ecologistilor, asta a dus la un deficit de resurse naturale atat pentru restul lumii, cat si pentru generatiile viitoare. In noul raport, "Europa 2007 - Produsul Intern Brut si Amprenta Ecologica", WWF realizeaza o analiza comparativa a performantelor tarilor din Uniunea Europena, inregistrate incepand cu 1971 in trei domenii-cheie: cresterea economica, masurata in functie de produsul intern brut; presiunea exercitata asupra resurselor naturale, masurata prin amprenta ecologica; si dezvoltarea umana, evaluata prin indicele dezvoltarii umane elaborat de Organizatia Natiunilor Unite. "Cu doar o generatie in urma, Europa era un creditor ecologic, folosind mai putine resurse naturale decat erau disponibile. Astazi insa consumul europenilor depaseste cu mult capacitatea de suport a ecosistemelor naturale. Daca toti oamenii de pe aceasta planeta ar avea acelasi stil de viata cu cel al europenilor, am avea nevoie de mai mult de 2,6 planete care sa asigure necesarul de resurse si care sa neutralizeze deseurile generate", afirma Tony Long, directorul Biroului European al WWF.

EVALUARE. "Dezvoltarea pe care noi o evaluam in prezent este foarte departe de obiectivul declarat al UE si al statelor lumii cu privire la dezvoltarea durabila. Aceasta discrepanta este cauzata de faptul ca deciziile economice ignora in mod frecvent capitalul natural pe care il avem la dispozitie. Indicatorii economici sunt esentiali. Dar, fara o contabilizare sanatoasa a resurselor naturale, deficitul ecologic va trece neobservat si va fi ignorat. Este ca si cum ne-am cheltui banii, fara sa realizam ca lichidam capitalul natural al acestei planete", spune Emeka Anyaoku, presedintele organizatiei WWF. Exceptand Finlanda, Letonia si Suedia, toate tarile Uniunii se confrunta cu un deficit de resurse naturale. Chiar daca aceste tari dispun de rezerve ecologice mai importante comparativ cu celelalte membre UE, aceasta nu inseamna ca le si gestioneaza corect. De exemplu, in Finlanda presiunea asupra mediului a crescut cu 70% incepand din 1975, una dintre cele mai mari rate de crestere din cadrul UE. Germania, Bulgaria si Letonia au reusit sa isi reduca amprenta ecologica in ultimele trei decenii si, in acelasi timp, sa isi creasca indicele dezvoltarii umane. Cu toate acestea, amprenta ecologica a Germaniei este de 2,5 ori mai mare decat resursele naturale de care dispune si de doua ori mai mare decat media globala per persoana. In Grecia si Spania atat economia, cat si consumul se afla intr-o continua crestere. In Grecia s-a inregistrat cea mai mare crestere a amprentei ecologice, in timp ce indicele dezvoltarii umane nu a urcat foarte mult. Franta se inscrie in tendintele generale ale UE. Cu o tehnologie imbunatatita, Franta dispune de un volum mai mare de resurse, dar si consumul este in crestere, in special in domeniul energetic.