Dupa o saptamina confuza, partile blocate in discutiile legate de continuarea acordului stand-by de 400 de milioane de dolari cu Fondul Monetar International (FMI) au remis joi un comunicat comun, care a avut scopul de a limpezi apele.

Astfel, guvernul, banca centrala si Fondul Monetar International au declarat raspicat ca discutiile privind reevaluarea acordului continua, nu sint intrerupte si au lasat sa se inteleaga ca ambele tabere sint dispuse sa cada la intelegere. De altfel, si fostul negociator-sef cu FMI, Adriean Videanu, marturisea in ultima sa conferinta de presa, in calitate de vicepremier, ca "partile au facut concesii", fara da alte detalii.

Analistii deduc insa ca motivele reale ale tensiunii intre negociatori au fost nu deficitul bugetar, ci sansele Romaniei de a colecta bani pentru a face fata cheltuielilor aderarii. Pe de alta parte, considera Ilie Serbanescu, FMI nu are solutii pentru a impinge de la spate Bulgaria si Romania pe calea europeana si aplica, rigid, panaceul indoielnic al deficitului bugetar mic sau nul. Deficit bugetar mic inseamna fie cheltuieli mici, fie taxe mai mari. In nici un caz nu sustine relaxarea fiscala.

FMI n-are formule pentru situatii noi

Lectura atenta a comunicatului comun arata ca ambele tabere sustin un deficit bugetar strins, oricare ar fi acela, fara a-l defini prin cifre insa. Analistii de la Bucuresti au atras insa atentia asupra faptului ca Romania risca sa piarda daca lupta cu problemele economiei doar cu arma stapinirii deficitului bugetar.
"E limpede ca FMI n-are formule pentru rezolvarea unor situatii noi. Nu stie sa aplice decit formule rigide, care nu rezolva problemele economiilor unde se implica. Insistind asupra coboririi deficitului bugetar spre zero, nu face altceva decit sa puna sectorul public sa acopere golurile create de privati.

Dupa ce a aplicat anul trecut aceeasi filosofie bugetara cum se incearca la noi acum, pe bulgari i-a pus anul asta sa aiba deficit zero. Astea sint disfunctii. Adevarata problema a Romaniei acum e ca vin bani in tara, care nu pot fi absorbiti, iar datoriile sectorului privat cresc. FMI se face ca nu vede aceste lucruri si lasa toata suflarea profitorilor tranzitiei sa se destrabaleze cu banii munciti de romani in Spania. Scazind deficitul bugetar, punem toata populatia Romaniei sa suporte aceste chestii.

Fundamentul deteriorarii situatiei sta in faptul ca sectorul privat s-a imprumutat foarte mult. FMI preseaza asupra bugetului si in felul asta sint accentuate probleme care nu sint atacate. Sigur, daca facem ce vrea Fondul, ne da un certificat pentru intrarea in Uniunea Europeana, dar dupa aia, ce facem noi? In felul asta se accentueaza problemele care nu sint atacate", spune analistul Ilie Serbanescu.

Viitor nesigur

Citeste si:

Comunicatul se refera la necesitatea de a "consolida veniturile bugetare, pentru a face fata angajamentelor mari pe partea de cheltuieli, cu care Romania se va confrunta in mod inevitabil in urmatorii 2-4 ani, datorita restructurarii economice si integrarii europene". E o privire in viitor si arata ca nu deficitul bugetar era problema blocajului in negocieri, ci cum facem rost de bani pentru a plati obligatiile si partea noastra de finantare din programele europene, spun analistii. "Nu deficitul bugetar era problema negocierilor. Temeiul dezacordului era evaluarea diferita a incasarilor si cheltuielilor viitoare ale bugetului, astfel incit sa ne putem onora angajamentele luate in fata UE de a face reforma asigurarilor sociale", spune Daianu.

Pe termen lung, explica Daianu, nu mai putem sa cheltuim atit de putin pe educatie sau sanatate. "Sintem la coada Europei, practic nici nu sintem europeni daca evaluam sumele cheltuite in aceste domenii", adauga fostul ministru de finante. In plus, "incepind din 2007 trebuie sa platim o cotizatie 800 milioane de euro UE, ceea ce inseamna 1,3% din PIB-ul actual", avertizeaza Daianu.

"Cite putin de ici, cite putin de colo"

Comunicatul comun mai vorbeste despre nevoia de a reduce contributiile la asigurarile sociale, "care sint mentinute la un nivel foarte ridicat" si stimuleaza pofta de evaziune fiscala.

"Este o recunoastere a faptului ca nu cota unica e problema Romaniei. Fondul ar fi preferat ca relaxarea fiscala sa fie pe partea reducerii contributiilor sociale. Usor, cu numai 2%. De altfel, FMI agrease abordarea PSD, daca nu cumva pastorisera impreuna noile taxe, potrivit filosofiei cite putin de ici, cite putin de colo. Intr-un fel, si pentru patroni era mai favorabila o reducere a costurilor sociale pe munca", a mai spus Ilie Serbanescu.

In esenta, Fondul se pare ca a acceptat ca guvernul sa nu mareasca acum TVA, rezulta din enuntul potrivit caruia guvernul va evalua rezultatele recentelor reduceri de impozite, inainte de a decide daca vine cu "noi reforme fiscale".