"Exista o rigiditate a ajustarii in jos a ratelor de dobanda la creditele curente comparativ cu ratele practicate la creditele noi, ceea ce poate sugera si proliferarea unor clauze contractuale de pseudofixare a dobanzilor (cand tendinta este descrescatoare) si, implicit, o mentinere a unui serviciu al datoriei ridicat", se arata in raportul anual publicat de Banca Nationala a Romaniei. Acesta este primul document in care banca centrala descrie fenomenul contractelor de creditare cu dobanda variabila, care cuprind clauze care permit bancilor sa mentina dobanzile la imprumuturile in derulare, cu toate ca ofera spre vanzare produse similare cu rate mult mai scazute.

Analizand acest fenomen, analistul economic Bogdan Baltazar este de parere ca vina nu apartine in totalitate bancilor si, atat timp cat sistemul le permite aplicarea unor astfel de masuri, ele profita.
"La noi, dobanda este variabila, dar este variabila la discretia bancilor, bineinteles in limitele fixate de concurenta. In tot acest fenomen, insasi BNR este vinovata, deoarece dobanda bancii centrale nu se manifesta ca o dobanda efectiva in piata, ci este mai mult un semnal politic.

Banca centrala ar trebui sa se critice pe sine, pentru ca nu are o dobanda efectiva in piata, iar atat timp cat acest lucru se intampla, bancile profita din plin", ne-a declarat Baltazar. Facand referire la dobanda de lombardare, Baltazar a mentionat ca nivelul acesteia de 14% indica o dobanda neserioasa si penalizatoare, banca centrala fiind, in acest caz, un debitor net si nicidecum un creditor net.

Radulescu: Dobanda
variabila nu era atat de variabila cat trebuia sa fie

Pentru a nu se confrunta cu eventuale reclamatii sau chiar actiuni in instanta, bancile au ales ca, odata cu reducerea dobanzilor, sa modifice marginal si alte caracteristici si sa prezinte creditul ca pe un nou imprumut.

"Bancile s-au folosit de clauze, sa spunem, mai putin precise. Acestea au fost folosite la un moment dat pentru a-si mentine marja de profit. Marjele de profit au scazut in ultima vreme din cauza concurentei, iar unele banci au incercat sa isi mentina profitul prin astfel de mijloace. Dobanda variabila nu era atat de variabila cat trebuia sa fie", ne-a declarat Eugen Radulescu, fostul presedinte al CEC.

Totodata, acesta a mentionat ca "au fost si cazuri in care bancile au schimbat, pe ici, pe colo, cateva clauze privind comisioanele sau alte taxe si au prezentat produsul ca pe un nou imprumut".
Totusi, fostul presedinte al CEC crede ca lucrurile
s-au mai indreptat si ca bancile au devenit mai transparente in ceea ce priveste dobanda variabila.
"Insa acum lucrurile par sa-si fi revenit. Aceasta etapa a existat in 2006, iar treptat, spre 2007, lucrurile s-au schimbat in bine, pentru ca concurenta a impus acest lucru. Intr-o piata care nu este inca perfecta, inca apar tot felul de minunatii, dar fenomenul se ingusteaza, se manifesta pe o scara tot mai restransa", a mai spus Radulescu.

Citeste si:

In contractele cu dobanda variabila, clientul accepta riscul de a se imprumuta la o rata care poate fluctua in raport cu evolutia dobanzilor pe piata nationala sau pe pietele internationale. Dobanda variabila nu presupune neaparat ca peste un an se va dubla sau ca, obligatoriu, va creste, oscilatiile de dobanda putand fi si in favoarea clientului. Majoritatea contractelor incheiate de banci stipuleaza doar posibilitatea modificarii fara o referinta certa, cea mai utilizata formula fiind "in functie de conditiile pietei".

Dobanzile vor continua sa scada

Pentru creditele in lei, dinamica din ultimul an ar presupune o reducere semnificativa a dobanzilor la creditele in derulare, avand in vedere ca rata medie interbancara a coborat cu mai multe puncte fata de 2005. "Vorbind de creditele in lei, dobanda variabila este un avantaj pentru clienti, pentru ca dobanzile vor continua sa scada. Marja bancilor va scadea mai putin, insa va scadea indicele de referinta BUBOR. Daca, de exemplu, se ia un credit pe 5 ani, cu o dobanda de 12%, peste cativa ani aceasta poate ajunge chiar la 5-6%", a explicat Radulescu.

In acelasi timp, la creditele in euro, rata de referinta - EURIBOR - a inregistrat chiar o usoara majorare, insa, pe piata interna, imprumuturile acordate de banci au avut dobanzi in scadere, pe baza imbunatatirii accesului la finantari pentru bancile romanesti si a intensificarii concurentei. "In cazul creditelor in euro, dobanzile de referinta ar putea inregistra, in cativa ani, cresteri, insa marja bancii va scadea, pentru ca tot mai multe banci vor veni cu oferte de valute", a mai spus Radulescu.

De asemenea, din studiu reiese ca ratele dobanzilor s-au diminuat anul trecut, situatie care a contribuit la cresterea accentuata a creditului pentru populatie. Dobanzile la creditele nou acordate au avut o tendinta usor descrescatoare atat pentru moneda nationala, cat si pentru euro.

Contributia dobanzilor la serviciul datoriei are un trend descrescator, insa volumul dobanzilor a crescut substantial in ultimul an, pe fondul aceluiasi efect de cantitate.

In ceea ce priveste serviciul datoriei populatiei ca raport fata de venitul disponibil, acesta si-a continuat ascensiunea rapida si in anul 2006, ajungand la nivelul din zona euro, respectiv 10 - 11% din venitul disponibil. Totusi, precizeaza raportul, structura cheltuielilor banesti de consum este diferita in Romania fata de celelalte state.