Peste 16.000 de persoane fizice inregistreaza intarzieri la rambursarea ratelor, creditele restante ale populatiei majorandu-se, in primele sase luni ale anului 2004, cu 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Soldul total al creditelor de consum acordate persoanelor fizice se ridica, la sfarsitul lunii iunie a.c., la 2,2 miliarde de euro, din care cele restante se cifrau la circa 15 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de una dintre societatile de management al riscului de credit, Coface Intercredit. Valoarea medie a unui credit de consum contractat este de 500 de euro. Societatile de asigurare, care au preluat riscuri de credite si garantii, ar putea colabora mai strans cu firmele specializate in recuperarea creantelor, o data cu cresterea numarului restantierilor la creditele de consum. Daca nu reusesc colectarea datoriilor pe cale amiabila, aceste firme executa silit debitorii.

Firmele specializate in recuperarea creantelor, care beneficiaza de expertiza, experienta internationala si logistica de inalta performanta, intocmesc baze de date complexe, adevarate liste negre, cu debitorii rau-platnici. Debitorul inclus pe o astfel de lista va intampina mari greutati atunci cand va dori sa mai contracteze un alt credit de la banca. "Consumatorii romani, avizi sa-si cumpere o masina in leasing, sa-si schimbe bunurile de folosinta indelungata, au angajat credite dincolo de capacitatea reala de rambursare si multi dintre ei se afla in imposibilitatea de a-si plati ratele", a declarat, ieri, in cadrul unui seminar organizat de FinMedia, secretarul general al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Negrea. In opinia sa, nivelul mare al dobanzilor si comisioanelor practicate de institutiile de credit se regaseste in riscul ridicat al pietei pe care activeaza.

Sub lupa creditorilor

In prezent, creditele restante pe o perioada mai mare de 30 de zile sunt monitorizate de Centrala Riscurilor Bancare din cadrul Bancii Nationale si de Biroul de Credit, societate pe actiuni infiintata de bancile comerciale. Tendinta de fraudare a sistemului financiar-bancar va fi contracarata si prin initiative private, o data cu aparitia si functionarea corespunzatoare a agentiilor de credit scoring si a firmelor specializate in recuperarea de creante comerciale si bancare. De exemplu, Coface Intercredit, care activeaza pe piata romaneasca in domeniul managementului de risc, ofera rapoarte de credit, recuperare de creante comerciale, servicii de urmarire a incasarilor, monitorizare, furnizare de date de marketing, consultanta de risc. Pana acum, institutiile de credit au raportat nenumarate cazuri de debitori, care, desi nu si-au indeplinit obligatiile de plata, nu au fost trasi la raspundere.

Biroul de Credit raporteaza restante de 400 miliarde lei
In baza de date a sistemului informatic al Biroului de Credit sunt cuprinse aproximativ 77.000 de conturi active, din care 55.000 reprezinta creditele de consum. Suma totala a restantelor curente se ridica la 404 miliarde de lei, din care 265 miliarde pentru creditele de consum.

Citeste si:

In prezent, Biroul de Credit nu proceseaza decat informatiile negative, urmand ca de la 31 martie sa-si extinda sistemul cu informatii de credit pozitive, baza de date ce ar urma sa fie alimentata si de institutiile non-bancare. In faza a treia de dezvoltare, bancile comerciale vor obtine prin credit scoring o imagine mai nuantata despre comportamentul de plata al potentialilor debitori.

Creditorii nu se multumesc cu codul numeric personal

Categoriile de informatii disponibile in aceasta faza de dezvoltare a biroului de credit se refera la debitorii care inregistreaza restante mai mari de 30 de zile. O alta categorie de "clienti" ai biroului sunt persoanele care au savarsit o contraventie sau o infractiune in relatia cu o institutie de credit, stabilita printr-o hotarare a unei instante judecatoresti. Cea de-a treia categorie o reprezinta persoanele care au dat declaratii cu inadvertente, neconforme cu realitatea. Directorul general al Biroului de Credit, Serban Epure, propune extiderea ariei de informatii recenzate, considerand ca principala cheie de cautare utilizata in prezent - codul numeric personal (CNP) - este insuficienta.

Desi contractul de participare la Biroul de Credit a fost semnat de 21 de banci, practic, numai 16 banci, care acopera peste 70% din sectorul de retail, au indeplinit toate conditiile de participare la aceasta baza de date.

Asiguratorii nu-si asuma decat o felie mica de risc

Despagubirile acordate de asiguratori in prima jumatate a anului sunt de cinci ori mai mari decat cele platite anul trecut. Asiguratorii spun insa ca rata daunalitatii, calculata ca raport intre daunele platite si primele incasate, se situeaza in limite normale, pentru ca si valoarea primelor a crescut substantial. "Volumul primelor subscrise pentru riscurile de credite si garantii in 2003 a crescut in termeni reali cu 115% fata de anul precedent. Pentru anul 2004, cresterea din primul semestru nu a fost foarte mare, rata daunei situandu-se la 40-45%", a declarat directorul general adjunct al Directiei de supraveghere, solvabilitate si raportari financiare din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), Carmen Ivan. Una din problemele cu care se confruntau pana nu demult asiguratorii romani, in special din cauza ratingului de tara scazut, era clauza de "stop loss", care functiona in favoarea reasiguratorului daca rata daunei depasea un anumit nivel. Prin normele prudentiale elaborate de CSA, in luna aprilie 2004, a fost creat cadrul legal pentru limitarea riscului de credite si garantii.