In Romania, managementul deseurilor reciclabile prezinta o paleta larga de oportunitati de afaceri. Motivul pentru care domeniul urmeaza sa se dezvolte este in principal integrarea in UE. Deocamdata, in tara noastra afacerile din domeniul mediului se rezuma la cateva incercari timide si la multe oportunitati inca neexploatate.

Daca ar fi sa ne luam dupa previziunile oficialilor de la Ministerul Mediului, domeniul va atrage, dupa integrare, investitii de pana la opt miliarde euro. Desi poate parea hazardata, cifra este mai mult decat plauzibila daca ne gandim cat de dezvoltata este industria de reciclare in UE si cat sunt dispusi sa plateasca europenii pentru protectia mediului.

Conditii de baza

Pentru a-si putea incepe activitatea, intreprinzatorul trebuie sa infiinteze o firma al carei obiect de activitate principal sa fie colectarea, prelucrarea si comercializarea deseurilor reciclabile.

Pentru asigurarea legalitatii activitatii se impune obtinerea unui aviz eliberat de Ministerul Mediului, pe baza documentatiei depuse de catre comerciant. De asemenea, este nevoie de o autorizatie de mediu, care se elibereaza de catre Primaria Capitalei sau primariile locale, in vederea desfasurarii activitatii de colectare si valorificare a materialelor reciclabile.

In cazul in care intreprinzatorul intentioneaza sa valorifice deseurile procesate in cadrul unor contracte cu firme din strainatate, este necesara obtinerea unei licente pentru import-export. Licenta se elibereaza de catre Camera de Comert si Industrie, pe baza documentatiei depuse de comerciant (actele firmei si cererea de licentiere) si este valabila pe perioada anului calendaristic in care este eliberata. Licenta se reinoieste anual, prin aceeasi procedura.

Intrucat protejarea mediului inconjurator este o problema cat se poate de sensibila in UE, atunci cand se importa deseuri reciclate, intreprinzatorul trebuie sa aiba in atentie ca marfa sa fie insotita de toate documentele prevazute de lege, pentru a evita orice probleme generate de procedurile vamale. Astfel, se impune ca, pe langa documentele si facturile de transport, actele firmei exportatoare si declaratia vamala de import, sa detina si un certificat de origine a marfii, care sa precizeze ca deseurile in cauza sunt procesate corespunzator si nu afecteaza mediul.

Mecanismul afacerii

In prezent, in Romania nu exista o evaluare asupra a ceea ce inseamna o afacere in domeniul managementului deseurilor reciclabile. Ideea de la care se porneste este de a colecta materiale refolosibile, de a le supune unui proces de uniformizare mecanica si apoi de a le vinde pe post de materie prima.

Motivul pentru care o afacere de acest gen va deveni in egala masura profitabila si facila este faptul ca producatorii sunt obligati de lege sa recicleze. Potrivit legislatiei romanesti in vigoare, companiile producatoare aveau, pana de curand, obligatia de a recicla 20% si de a valorifica 30% din cantitatea de ambalaje rezultate in urma activitatii lor (de exemplu, tabla de la conserve, eticheta ambalajului, folia de ambalare a baxurilor, sticlele PET). Acum este vorba de un procent de 66%, conform cu normele europene in materie, iar in cazul in care nu recicleaza aceste cantitati, companiile trebuie sa achite o taxa compensatoare catre stat de aproape cinci lei pe kilogram.

Depozitul

Principala investitie pe care intreprinzatorul trebuie sa o faca pentru a-si putea incepe activitatea este reprezentata de achizitionarea unui spatiu (sau teren) si amenajarea unui depozit pentru deseuri. Acesta trebuie sa fie construit in conformitate cu directivele europene in materie. Pentru a respecta reglementarile legale de manipulare, stocare si prelucrare a deseurilor, suprafata pe care urmeaza a fi construit depozitul trebuie sa fie betonata, iar peretii acestuia trebuie sa fie foarte bine izolati, pentru a se evita poluarea mediului inconjurator.

Costurile implicate de construirea depozitului se situeaza intre 10.000 si 50.000 de euro, in functie de marimea si complexitatea incintei.

Citeste si:

Exista si o varianta mai simpla, aflata la indemana intreprinzatorului, respectiv cea a inchirierii unui spatiu gata construit si amenajat. Avantajul in aceasta situatie este faptul ca activitatea poate incepe de indata ce sunt instalate utilajele necesare procesarii deseurilor.

Utilajele

Pentru a incepe activitatea, intreprinzatorul trebuie sa investeasca in utilaje speciale pentru prelucrarea deseurilor in vederea reciclarii.

Acestea difera in functie de materialele ce urmeaza a fi procesate, de capacitatea de lucru si, desigur, de pret. De exemplu, pentru a prelucra deseuri din mase plastice (in special sticle tip PET), intreprinzatorul trebuie sa achizitioneze o moara speciala de macinat plastic. Aceasta costa intre 12.000 de euro (la second-hand) si 40.000 de euro (una noua).

In continuare, urmatoarea investitie este o presa de balotat. Un astfel de utilaj costa intre 3.500 de euro (o presa cu o capacitate de cinci tone) si trece de 15.000 de euro (una cu o capacitate de 50 de tone). Aceasta are un rol foarte important in afacere, intrucat cei care achizitioneaza deseuri o fac numai in anumite conditii. Severius Dascau, managerul unei societati de reciclare, ne-a declarat ca "balotarea este conditia de baza pentru a putea vinde deseurile, in sens contrar, nu le cumpara nimeni".

Din punctul de vedere al personalului necesar, intreprinzatorul trebuie sa dispuna de doar doi-trei angajati, specializati in manipularea utilajelor. Acestea sunt de obicei complet automatizate si nu necesita o pregatire speciala a angajatilor, ci numai insusirea unor norme elementare de protectie a muncii.

Clientii

O firma care colecteaza, proceseaza si comercializeaza deseuri lucreaza cu doua categorii de clienti. In primul rand, este vorba despre cei de la care se pot colecta deseuri si alte materiale reciclabile, iar in plan secund - despre cei care cumpara materialele produse de firma, pentru a le folosi in productie.

In prima categorie se incadreaza, de exemplu, retailerii, de la care se pot prelua ambalaje si alte materiale. Ideea este cu atat mai buna cu cat reteaua marilor magazine se extinde considerabil. Tot in aceasta categorie intra si cei care colecteaza pe cont propriu deseuri si care le vand la preturi mici. Aici se regasesc si mai multe firme si asociatii familiale ale unor cetateni de etnie rroma, cunoscuti colectori de materiale reciclabile.
In ceea ce priveste vanzarea deseurilor procesate, principalii clienti din Romania sunt producatorii de materiale plastice (papuci, cizme de cauciuc si alte categorii de obiecte uzuale). Printre intreprinzatorii din domeniu se spune ca cei mai interesati clienti autohtoni sunt mai mult cetateni straini, care constientizeaza diferenta de pret dintre materia prima clasica si cea provenita din reciclare.
Una dintre problemele specifice tarii noastre este ca deocamdata nu exista pe piata autohtona un reciclator care sa obtina PET alimentar din deseuri de PET. Ca atare, Romania importa an de an PET alimentar in valoare de 80-100 milioane euro (PET-ul este un produs vandut la bursa, cu un pret volatil). Astfel, acest tip de produs este doar colectat si vandut in afara tarii.
In strainatate, unde deseurile procesate sunt la mare cautare, principalii clienti se regasesc in special in randul producatorilor de sticle PET si abia apoi in randul celor care fabrica alte categorii de produse din mase plastice. Una dintre pietele "avide" de PET-uri reciclate este China, care primeste anual astfel de materiale in forma compactata sau de "fulgi", in valoare de cateva miliarde de euro.

PET-ul de "aur"

Pe primul loc in preferintele intreprinzatorilor autohtoni se situeaza sticlele de plastic tip PET. Acestea sunt relativ usor de colectat, au un pret de achizitie foarte mic (atunci cand exista) si se pot vinde usor dupa prelucrare. Astfel, intreprinzatorul care dispune de o moara de macinat si o presa de balotat poate vinde produsul rezultat in urma prelucrarii cu 0,9-1 leu pe kilogram pe piata interna. Pe piata externa, sticlele de plastic macinate si balotate se pot vinde la un pret dublu (aproximativ un euro pe kilogram).

In viitorul apropiat se preconizeaza ca o noua categorie de materiale reciclabile sa intre in circuit. Pe masura ce romanii vor incepe sa-si schimbe mai des electrocasnicele, posibilitatile de reciclare a materialelor componente ale acestora vor creste. Severius Dascau ne-a spus ca, "in prezent, un kilogram de piese de televizor sau alte electrocasnice supuse procesarii se vinde si cu 10 lei insa deocamdata nu exista multi clienti pentru asa ceva in Romania".