Prezentarea raportului trimestrial de activitate al BNR si anuntarea lansarii pe piata a noii bancnote de 200 de lei au fost temele cu care guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a captat ieri atentia presei. Scurt si la obiect, domnia sa a subliniat ca majorarea pretului la gaze si la energia electrica nu vor influenta decat marginal inflatia pe 2006, cu doar 0,5%, context in care rata anuala se va cifra la doar 5%. Ce-i drept, la aceasta contribuie si politicile fiscale si monetare mai restrictive, anul agricol bun, ca si evolutia pretului petrolului pe pietele internationale.

Demn de subliniat este faptul ca majorarea, cu o anticipatie de 2 luni, a pretului la gaze, cu efectele conexe ulterioare, a fost apreciata drept "o decizie corecta, pe care noi, BNR, o sustinem". Pe de alta parte, guvernatorul Isarescu a admis ca fost vorba despre o decizie preponderent politica, adoptata acum "ca sa nu coincida cu intrarea in UE", si ca, in perspectiva anilor urmatori, sustine ideea ca acolo unde guvernul are posibilitatea netezirii impactului preturilor administrate, sa o faca.

Astfel, se produce necesara armonizare intre masurile executivului si cele ale BNR, cu scopul de a detensiona posibilele anticipatii inflationiste. Totusi, optimismul bancii centrale ramane rezervat, daca amintim doar cele cateva riscuri asociate proiectiilor cifrice ale bancii centrale pentru 2007 si 2008. Acestea ar fi urmatoarele: relaxarea mai ampla a politicii fiscale, in ipoteza alegerilor anticipate sau doar a celor pentru parlamentul european, cresterea castigurilor salariale, in sectorul public si cel privat, precum si majorari nesustenabile ale deficitului de cont curent.

Alte incertitudini tin de amploarea si calendarul ajustarii preturilor administrate, in speta la utilitati, precum si evolutia procesului de aliniere a impozitelor indirecte la nivelul celor europene. Altfel spus, mai direct, in 2007 si 2008 vom mai avea scumpiri la gaze, energie, etc, ele fiind deja convenite cu UE. Impozitele indirecte se pot referi la accizele la produsele considerate de lux, precum si la TVA perceputa la bunurile de larg consum.

Esentiala, in opinia conducerii BNR, este mentinerea cresterilor salariale sub nivelul cresterii productivitatii, precum si o prudenta sporita a evolutiilor din sectorul privat, tinand cont ca 90% din deficitul de cont curent, din 2006, provine din acest sector.

La o crestere economica de circa 7%, creditele au sporit cu 40-50%, iar masa monetara in circulatie s-a majorat cu 30%, o monetizare extrem de puternica, ceea ce a impus adoptarea unor masuri restrictive, in planul politicii monetare. Dobanda de politica monetara a ramas la un nivel relativ ridicat, 8,75%, semnificativ real-pozitiva, comparativ cu evolutia, de facto, a inflatiei. Dupa majorarea, in vara, a rezervelor minime obligatorii, masura criticata de banci, dar cu eficienta certa in temperarea expansiunii exagerate a creditelor de consum, BNR si-a permis, saptamana trecuta, sa anunte ca, incepand cu 1 ianuarie, se vor elimina restrictiile impuse institutiilor de credit referitoare la gradul de concentrare a expunerii din creditul in valuta.

Aici dl. Mugur Isarescu a punctat cu eleganta: "ne lasam, din cand in cand, aburiti de banci" dar, pe de alta parte, Banca Nationala stia exact care era ponderea creditelor masive in valuta acordate de bancile romanesti pe baza unor resurse, in devize, ieftine, atrase de peste hotare. Altfel spus, bancile creditau clientii nu numai pe baza pasivelor, proprii, in valuta, ci si din resurse externe, atrase cu dobanzi de doar 2%.

Citeste si:

Tinand cont de dobanda anuala efectiva de peste 15-16%, anual, e clar ca, si dupa introducerea rezervelor minime obligatorii de 40%, bancile care opereaza in tara noastra nu au lucrat in pierdere, nici macar pe segmentul de imprumuturi in devize. Prin impunerea de RMO sporite, BNR a reusit sa inverseze trendul pietei, astfel ca acum ponderea creditelor in lei a ajuns la circa 55%. Cele 2-3 miliarde de euro, luate in discutie de bancheri, ca transfer de credite, in exterior, nu au fost decat riscurile transferate la societatile-mama, asa cum era si firesc. Oriunde in lume, chiar si atunci cand este vorba de finantarea unor proiecte, resursele importante sunt atrase din exterior. Intr-o exprimare ceva mai plastica, guvernatorul Mugur Isarescu spunea ca daca bancile au "tipat", dupa adoptarea unor masuri ceva mai restrictive, de catre banca centrala, inseamna ca acestea si-au atins scopul.

Revenind la proiectiile pe anii 2007 si 2008, ele iau in calcul o inflatie de circa 4%, cu perspectiva reducerii, ulterioare, pana la niveluri de 2-3%, in conextul unei cresteri economice de circa 6% anual. Deocamdata, este prematur sa dam publicitatii toate detaliile tehnice avute in vedere de expertii bancii centrale, cu atat mai mult cu cat anul agricol 2006 a fost unul de exceptie, iar calendarul unor corectii de preturi, cel putin la utilitati, poate urma un alt ciclu decat cel anticipat in prezent.

Amintim aici, doar in treacat, ca de majorarea pretului la gaze si energie, la 1 ianuarie 2007, se vorbea inca din 2004, an in care o serie de angajamente, in acest sens, au fost cosemnate in acordul de asociere la UE. Interesant este faptul ca la nivelul conducerii BNR nu a fost intocmit, inca, un studiu, de impact, in ceea ce priveste efectul imediat, la nivelul preturilor, al aderarii la Uniune, insa, in opinia d-lui Isarescu, acesta nu va fi semnificativ. Ziaristii din sala au punctat chiar o posibila scadere de preturi, in anumite situatii, prin disparitia taxelor vamale existente in prezent.

Un avertisment, ceva mai discret, a fost strecurat de catre prudentul macroeconomist, aflat, nu intamplator, de atatia ani, la carma BNR: "exista riscuri, pe toate componentele, ceea ce a impus mentinerea ratei dobanzii, dar exista si restrictii de alta natura". Mugur Isarescu a anuntat si o posibila relaxare a politicii bancii centrale, inceputul fiind facut cu masurile asa-zise neortodoxe. Pe intelesul publicului larg, BNR va renunta treptat la masurile de tip restrictiv, diminuand inclusiv rezervele minime obligatorii, dar asta numai in functie de evolutia indicatorilor macroeconomici, a cererii agregate si a creditului de consum.

Este bine de stiut faptul ca, oriunde in lume, o banca centrala are trei instrumente de interventie, respectiv rata dobanzii, operatiunile de piata menite a temprea lichiditatea in exces, precum si rezervele minime obligatorii. Pana acum, situatia din economia romaneasca a impus BNR sa apese pe butonul sterilizarii excesului de lichiditate din piata si pe ajustarea, robusta, a rezervelor minime obligatorii. Chiar daca si-ar dori sa recurga preponderent la rata dobanzii, ca instrument de interventie, reducerea inflatiei pe fondul scaderii preturilor volatile, la legume, fructe, oua, determinate de o productie agricola consistenta, impune, in continuare, o abordare prudenta. "Sper ca nu ati perceput ca avem o bruma de euforie sau o bruma de relaxare, politicile noastre lucreaza", a accentuat guvernatorul Mugur Isarescu, in finalul expunerii sale.

Ca o remarca, in subsidiar, amintim si faptul ca dl. Isarescu nu si-a arogat, in intregime, succesele obtinute de catre BNR, in ultima perioada. Domnia sa a tinut sa-i prezinte presei si pe colaboratorii ale caror eforturi, conjugate, au condus la o tintire eficienta a inflatiei. Echipa de specialisti a fost coordonata de catre viceguvernatorul Cristian Popa, dintre membrii task- force remarcandu-se directorii Surica Rosentuler, Teodor Buftea si Cezar Botel.

Ca sa-l citam tot pe guvernator, Banca Nationala a Romaniei va ramane "un pachebot in lupta impotriva inflatiei, care va merge exact in directia dorita". Dupa cum a reusit sa conduca nava-amiral a economiei romanesti, respectiv banca centrala, in anii tulburi, de dupa revolutie, reusind sa evite, cu profesionalism si promptitudine, inclusiv iminenta incetare de plati data ca sigura de catre FMI, in 1998, pentru tara noastra, putem deduce ca dl. Mugur Isarescu stie pe ce se bazeaza. Important este ca si politicile executivului sa reuseasca, indiferent de sinuozitatile inerente impuse de integrarea in spatiul economic comunitar, sa nu preseze BNR sa adopte, mult prea des, acele masuri neortodoxe, atat de putin agreate de catre sistemul bancar si operatorii de pe piata.