Companii mari precum Oriflame, Montupet, Calsonic sau ElcoBrandt au spus pas Romaniei alegand in schimb Polonia sau Rusia. Astfel, investitorii francezi sau suedezi dadeau ca sigure investitiile in fabrici de masini de spalat sau de parfumuri, insa deciziile actionarilor au facut ca acestea sa se indrepte spre alte tari. Care ar fi motivele pentru care astfel de investitori considera ca nu merita sa faca afaceri in Romania? Cum reuseste Romania sa dea cu piciorul unor investitii de asemenea magnitudine?

O prima explicatie ar fi ca terenurile sunt tot mai scumpe in Romania, preturile fiind similare cu cele din Austria sau Cehia. Mai mult, auzim des cum o serie de legi impiedica astazi multi investitori strategici in campania lor agresiva de extindere in Romania ori ca autoritatile din Polonia sau Rusia ofera "facilitati mult superioare" celor de la noi.

Do widzenia, Indesit Made in Romania!

Concret, in cel mai recent exemplu, directorul general al Indesit Polska, Marco Zini, a precizat ca grupul Indesit considera ca Slovacia, Bulgaria si Romania au reprezentat locatii posibile de constructie a unor uzine de productie, dar in final Indesit a ales Polonia datorita locatiei sale avantajoase.

Din suma totala pe care grupul Indesit planuieste sa o investeasca in Europa centrala si de est, de 100 de milioane de euro, peste 80% din aceasta suma va fi destinata Poloniei.
Cate locuri de munca si fabrici va mai pierde Romania din lipsa facilitatilor?
Conform datelor prezentate de companie, piata interna a produselor electrocasnice din Polonia a crescut in primele opt luni ale anului curent cu 9%, fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce pentru piata din Romania reprezentantii companiei se astepta la o scadere de 5-10% a pietei. Potrivit jucatorilor din sistem, piata autohtona de produse electronice si electrocasnice a ajuns anul trecut la 850 milioane de euro.

Contactati de Wall-Street, reprezentantii Indesit din Romania au refuzat sa comenteze acest subiect.

Lista celor care au spus pas este lunga

Lista companiilor care initial si-au declarat intentia de a deschide fabrici in Romania, ca apoi sa decida localizarea productiei in alte zone, este lunga.

Anul trecut, producatorul german de autocamioane MAN a ales Polonia pentru a construi o fabrica de 40 mil. euro, dupa ce pe lista si Romania.

De asemenea, grupul francez Montupet a decis sa aleaga Ruse, Bulgaria, ca loc de constructie a unei fabrici de piese auto de 80 mil. euro, dupa ce investitia era programata pentru Romania.

Tot anul trecut, compania japoneza Calsonic Kansei a renuntat la construirea unei fabrici de componente auto, investitie estimata la circa 100 de milioane de euro. Proiectul ar fi vizat productia de tablouri de bord pentru automobile.

Citeste si:

Producatorul francez ElcoBrandt, unul dintre cei mai important jucator francez de pe piata de electrocasnice, a renuntat la o investitie de 11 milioane de euro intr-o fabrica de masini de spalat in Bucuresti, alegand in schimb aceeasi piata vecina, Polonia.

Oriflame: Romanii nu pot produce, cat produc chinezi

Oriflame a decis anul trecut sa-si vanda terenul pe care l-a achizitionat in Bucuresti inca din 1996, teren pe care producatorul suedez intentiona sa construiasca o fabrica de cosmetice. Insa, in cele din urma, Oriflame a ales Rusia. Pe temen lung varianta Bucuresti nu este cea mai buna, datorita cresterii foarte accentuata a chiriilor spre exemplu. "Cred ca alegerea Moscovei a fost o decizie mai degraba una operationala, decat una care tine de fiscalitate. Rata de crestere a pietei din Rusia este de 50% comparativ cu Romania care are o medie de 10 procente," a declarat recent pentru Wall-Street Monica Tatoiu, director general al Oriflame Romania.

Cate locuri de munca si fabrici va mai pierde Romania din lipsa facilitatilor?"Cred totusi ca decizia de a nu alege Romania tine mai degraba de indici de productivitate si nu de fiscalitate. Romanii nu pot produce, cat produc chinezii, spre exemplu. Muncitorul roman inca nu intelege legatura organica dintre profit si retributie. In Romania exista un paradox: muncitorul roman traieste inca in comunism si vrea salarii capitaliste. Sindicatele noastre inca nu inteleg, sau nu vor sa inteleaga de unde vin banii de salarii," adauga Tatoiu.

Probabil ca Romania se afla chiar astazi, alaturi de tari precum Polonia, Cehia sau Rusia pe liste scurte ale unor alte fabrici care apartin unor grupuri internationale, valoarea investitiilor fiind estimata la sute de milioane de euro. Si, de ce nu, pana la urma oficialii acestor grupuri vor decide sa mai astepte ori sa renunte la Romania.

ARIS: Investitiile straine in Romania vor creste si dupa aderare

Cu toate acestea, oficialii nostri sunt optimsti. Romania va reusi sa pastreze un nivel ridicat al investitiilor straine directe (ISD) care nu vor scadea dupa aderare, cum s-a intamplat in Ungaria dupa 2004, a declarat recent secretarul general al Agentiei Romane de Investitii Straine (ARIS), Florin Vasilache.

"In ceea ce priveste evolutia fluxului investitiilor directe in acest an si in perioada urmatoare, consideram ca Romania nu se va confrunta cu un regres sau cu o stagnare, asa cum a avut loc in statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004", a explicat Vasilache. Valoarea ISD-urilor din 2006 va fi peste 6 miliarde dolari, fara a include si banii obtinuti din privatizarea Bancii Comerciale Romane (2,2 miliarde euro), a mai spus secretarul general ARIS.

Romania a atras cele mai multe investitii straine directe din Europa de Sud-Est, aproximativ jumatate din totalul acestora pentru aceasta regiune. Romania a avut intrari de investitii straine directe de 6,388 miliarde dolari (18,61 miliarde lei) in 2005, in conditiile in care urmatoarele clasate au fost Bulgaria si Croatia, care au raportat ISD-uri de 2,2 miliarde dolari, respectiv 1,7 miliarde dolari. Intrarile de ISD-uri au reprezentat in 2005 aproximativ 28% din formarea bruta a capitalului fix din Romania, in scadere de la aproape 40% in anul anterior. Procentajul din formarea bruta a capitalului fix in Romania a fost peste media Europei de Sud-Est, care a avut o medie de 25,4%.

Investitiile straine directe au avut anul trecut o pondere mai mare in formarea bruta a capitalului fix in Bulgaria, unde procentul a fost de 35,1 %, cu 7 puncte procentuale mai mult decat cifra inregistrata de Romania. Ungaria au avut, in 2005, intrari de ISD-uri de 6,69 miliarde dolari, care au detinut o pondere de 26,5% in formarea bruta a capitalului fix.