Sectorul cu cea mai spectaculoasa dezvoltare in ultimii ani a fost, fara indoiala, cel imobiliar. Ansamblurile rezidentiale au devenit tinte pentru foarte multi investitori, interni sau externi. Pe fondul diferentei mari intre cererea si oferta de locuinte precum si a urcarii exponentiale a preturilor terenurilor si imobilelor, investitorii au conchis ca e foarte rentabil sa construiasca. Acest boom a necesitat, evident, si finantari, iar creditul bancar a fost cea mai la indemana forma. Astfel, una dintre cele mai rentabile afaceri pentru banci a devenit finantarea sectorului constructiilor: dobanda e buna, termenul lung, garantiile solide.

Demaraj greu in anii 90

Banci mari precum Banca Comerciala Romana sau BRD-GSG au demarat finantari pe imobiliar inca dinainte de anul 2000. Chiar daca formele primordiale erau greoaie, dosarele de credit voluminoase, totusi au fost clienti care au reusit sa faca astfel de afaceri cu partenerii din sectorul financiar. Odata aparuta Legea creditului ipotecar, fenomenul a inflorit, putandu-se vorbi deja de o explozie.

Intr-o prima etapa, creditarea s-a concentrat, dupa cerintele clientilor, catre achizitie de locuinte in blocurile comuniste si eventual pentru aducerea acestora la standarde de confort cat de cat acceptabile. Putini au fost la momentul respectiv cei care au "indraznit" sa se arunce sa ia un credit pentru a-si construi o casa, iar cei care sa dezvolte proiecte imobiliare complexe, si mai rari.

Cu timpul, preturile apartamentelor vechi au devenit prohibitive, iar romanii au inceput sa se reorienteze. Astfel s-au inmultit cererile pentru credite luate in vederea cumpararii de terenuri si a ridicarii unor imobile cu destinatie locuinta, in special la marginea marilor orase.

Ultima etapa, cea in care ne aflam si acum, este cea in care fondurile de investitii venite din exterior pentru dezvoltatarea de proiecte imobiliare au necesitat suplimentari de pe piata bancara. Etapa ar putea fi si ea segmentata in doua: una in care au demarat proiecte mari destinate acoperirii deficitului de imobile cu destinatie birouri si una cu ridicarea unor adevarate cartiere rezidentiale.

Pretentii in crestere

Citeste si:

Acestea din urma capata din ce in ce mai mult aspect occidental, cu servicii, paza si curatenie, la standarde din ce in ce mai ridicate. Dezvoltatorii s-au orientat catre cei cu venituri mari care isi doresc sa aiba propria casa intr-o zona aerisita, cu peisaj placut. Preturile sunt pe masura ofertei, pornind de la 100.000 de euro.

Dezvoltatorii au speculat aceasta inclinatie a romanilor catre locuintele de lux, facand de cele mai multe ori ban pe ban. Cererea este inca mare, dar ea tinde sa fie ajunsa din urma de oferta, astfel ca profiturile s-ar putea sa fie oarecum plafonate sub nivelul actual. Bancile insa vor castiga in continuare, fie de la cei care construiesc, fie de la clientii acestora, care cumpara (uneori chiar de la ambele categorii). Sunt si investitori care au preferat sa construiasca in vederea inchirierii, si acest tip de plasament fiind extrem de rentabil la momentul actual. Nivelul chiriilor practicate la aceste case rezidentiale poate ajunge valori uriase, de la 1.500 euro pentru o garsoniera la 7.000 de euro pentru un apartament.

Ansambluri rezidentiale pe bani de imprumut
Practic, nu mai exista banca comerciala care sa ezite in a acorda astfel de credite. HVB a dat 124 milioane de euro Anchor Group pentru refinantarea Bucuresti Mall si Plaza Romania, plus un nou proiect de birouri.

Raiffeisen estimeaza ca vor finanta anul acesta proiecte imobiliare in valoare de 350 milioane de euro. (numai Corbeanca Forest a costat 25 milioane de euro, iar Quadra, din zona Regie a Capitalei, va consuma 32 milioane de euro.

Alpha Bank va finanta prima faza a proiectului rezidential Asmita Gardens, de 100 milioane de euro, si West Park din Militari.

Si bancile mici au partea lor din aceasta categorie a investitiilor in proiecte imobiliare. Una dintre aceste institutii este Piraeus Bank, care asigura o parte din finantarea necesara proiectului Planorama din zona Doamna Ghica a Capitalei. Investitia estimata se ridica la 60-70 milioane de euro, iar compania care realizeaza acest proiect, Euro Habitat, estimeaza ca va obtine aproximativ 90 milioane de euro dupa vanzarea celor 1.000 de apartamente disponibile.