Un studiu facut de Institutul National de Statistica apreciaza ca societatile colectoare de debite se "lupta" pentru o piata de circa 55 miliarde RON. La fel de impresionant este insa si numarul de de restante la plata: 80 - 90 milioane de cazuri in intreaga tara. Aceasta inseamna ca, in medie, un roman are cel putin 4 restante de plata catre un alt roman, o societate sau catre stat. Fapt ce releva ca in piata recuperarilor de debite e destul loc pentru toate societatile ce activeaza sau intentioneaza sa patrunda in acest sector.

Conform estimarilor facute de Institutul de Management in Informatica si INS, la aceasta data, un procent de 20% din PIB (56 miliarde RON) este blocat in datorii comerciale neachitate la scadenta si pe care firmele le datoreaza catre statul roman sau intre ele. Din aceasta suma circa 37 miliarde RON reprezinta datoriile pe care societatile comericale le aveau intre ele. Persoanele fizice autorizate au datorii catre partenerii de afaceri sau catre stat, acestea fiind estimate in jurul valorii de 9 miliarde RON. Nu in ultimul rand o categorie importanta de datornici o reprezinta persoanele fizice care figureaza in arhivele INS cu 11 miliarde RON datorate statului, societatilor comerciale sau altor persoane fizice. Cei mai multi datornici din Romania se afla in Bucuresti si Constanta, respectiv 32%. La polul opus se afla judetele din Ardeal, cu 1-2% persoane cu datorii.

Piata va agrea doar competitori puternici

Avand in vedere sumele ce caracterizeaza piata din Romania si numarul jucatorilor din piata, Urban si Asociatii apreciaza ca piata va tolera numai competitorii foarte mari, adica companiile de colectare debite care vor investi incontinuu in logistica, infrastructura, acoperire nationala, marirea numarului de angajati. Din totalul financiar si numeric al restantelor din economia nationala companiile de colectare debite reusesc sa gestioneze doar 2-3% din totalul cazurilor de restante, apreciaza specialistii Urban si Asociatii, cea mai mare firma de profil din Romania.

"Este un semn in primul rand al faptului ca sunt necesare investitii masive in popularizarea serviciilor amiabile de colectare a debitelor, prin marketing, publicitate, insa in mod clar la aceasta data, numai 2,3 jucatori de pe aceasta piata isi pot permite sa finanteze asemenea initiative, care insa le vor garanta consolidarea pozitiilor de top pe piata serviciilor de colectare amiabila a debitelor din Romania", ne-a declarat Ina Moldoveanu, PR Officer la firma citata.

Creditul doar cu buletinul, un paravan pentru fraude

Citeste si:

Firmele colectoare de debite au numeroase solicitari din partea bancilor. Mare parte dintre acestea se refera la neplata persoanelor fizice a creditelor de consum facute. Piata de retail din Romania a fost, intre 2002 si 2005, una dintre cele mai dinamice din punctul de vedere al evolutiei cifrelor de afaceri. Marii jucatori de pe piata de profil au avut in acea perioada cresteri ale vanzarilor de pana la 300%. Unul dintre motivele ce au determinat evolutia spectaculoasa a magazinelor de tip retail a fost, fara doar si poate, asa-numitul credit doar cu buletinul. In 2004 BNR a luat o serie de masuri destinate reducerii nivelului de creditare.

Rezultatul a fost atunci scaderea vanzarilor si incercarile de "adaptare" a sistemelor de creditare la noile conditii impuse de Banca Centrala. Interesant este insa ca masurile luate atunci de BNR au afectat mai degraba bancile decat firmele specializate pe retail. Creditul doar cu buletinul a continuat sa existe devenind, se pare, o sursa generatoare de fraude. In urma unui studiu facut de Urban si Asociatii s-a constatat ca aproape niciodata operatorul care primea o cerere de acordare a unui asemenea credit nu avea timpul necesar sa verifice datele prezentate de solicitant, sa primeasca raspunsul de la diferitele baze de date ori sisteme interogate.

Practic, peste 90% din aceasta activitate de asa-zisa verificare se baza mai mult pe hazard si pe buna-credinta a solicitantului, ceea ce a dus la existenta a aproximativ 150.000 restantieri aflati in evidenta Biroului de Credit ce datorau cumulat aproape 60 milioane de euro bancilor.

In vederea recuperarii sumelor ce li se datoreaza, cat si pentru a economisi timp si bani, bancile se adreseaza firmelor colectoare de debite ce au in sarcina recuperarea, prin mijloace specifice, de la datornici a banilor pe care acestia ii au de platit. Indiferent ca debitorii au ales sa nu plateasca din rea-credinta, neputinta sau din alte motive societatile trebuie sa-i contacteze si sa-i determine prin mijloace legale sa-si plateasca datoriile.

Datornicii, pe lista neagra a societatilor recuperatoare

In general, 75% din cei contactati de societatile colectoare de debite isi platesc debitele inainte de deschiderea unei actiuni judecatoresti, afirma Ina Moldoveanu. Din cei 25% ramasi, cam 15% platesc in timpul procesului, apoi inca 2-3% dupa ramanerea hotararii judecatoresti definitiva si cam 7-8% in timpul sau la finalizarea executarii silite. "In general rata de recuperare a daunelor la nivelul derularii intregului proces de colectare a debitelor este de circa 80%, adica sub 20% din portofoliile de debitori raman nerecuperate insa, si in aceste cazuri, noi avem rabdare sa inscriem debitorii sau asociatii/administratorii debitorilor in baza noastra de date si fiti siguri ca vor aparea undeva si atunci ori platesc ori vor avea mereu probleme cu sistemul economic romanesc din ce in ce mai interconectat si care va interactiona din ce in ce mai mult cu bazele de date ale companiilor puternice de colectare debite", a mai spus Moldoveanu.