Se ascute concurenta pe piata carnii

Aderarea la Uniunea Europeana va insemna pentru multi dintre producatorii romani de carne deschiderea spre o piata de aproape 500 de milioane de consumatori, atat cat va avea Europa largita la 27 de state membre.

In plus, jucatorii din acest sector vor beneficia si de protectie tarifara, de inlaturarea tuturor barierelor comerciale, precum si de intrarea in Politica Agricola Comuna, ceea ce presupune o stabilitate pe o perioada de pana la sapte ani a politicilor agricole.
Insa, pentru o buna parte din jucatorii din piata carnii, aderarea va deveni calaul afacerilor care pana acum se dovedeau profitabile. Aceasta pentru ca multi nu respecta normele de igiena sau de protectie a animalelor necesare pentru supravietuire in spatiul comunitar.

Pana acum, spunea ieri ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, au fost inchise cam 700 de unitati de procesare a carnii, iar alte cateva sute urmeaza sa fie inchise in lunile urmatoare, din cauza nerespectarii normelor de igiena. In acelasi timp, alte 90 de unitati de procesare a carnii au fost pana acum modernizate cu fonduri de la SAPARD si prin Programul Fermierul, iar modernizarea va continua si prin fondurile structurale post-aderare.

Know-how avantajos

Avantajul pe care il au micii producatori si procesatori de carne, in concurenta cu cei care s-au stabilit puternic pe piata, este adoptarea regulilor impuse de UE, in lipsa carora nu ar putea sa beneficieze de fondurile SAPARD. Astfel, cu toate ca practic nu detin forta financiara pentru a rezista pe o piata concurentiala, jucatorii de mici dimensiuni au adoptat, odata cu investitiile prin fondurile de preaderare, si metodele de lucru din Uniune.

Prin urmare, vor face concurenta apriga marilor companii care, chiar cu forta financiara, nu au investit inca in modernizare. Astfel de investitii de succes se ridica la sume derizorii pentru marile companii, insa vor reusi pana la data aderarii sa creasca astfel incat sa fie competitive pe piata.

Cu toate acestea, directorul executiv al producatorului de mezeluri Caroli Foods, Eugen Dusleag, ne-a precizat ca, dupa exemplul ultimelor tari intrate in Uniune, piata va fi compusa din 20-30 de firme mari, iar cheia succesului pentru jucatorii mici ar putea fi produsele zonale, de nisa. "Producatorii mici isi vor continua activitatea pe un spatiu restrans, cam intr-un judet, iar produsele lor vor fi de nisa. Este singura posibilitate pentru ramanerea lor pe piata", ne-a mai spus reprezentantul Caroli Foods.

Produsele de nisa sunt cheia succesului

Astfel de mici producatori si procesatori de carne au devenit tot mai vizibili in Romania, mai ales prin investitiile pe care le-au facut cu ajutorul SAPARD. Un exemplu este compania Goodies'97 din localitatea Ceptura, judetul Prahova, care a investit circa trei milioane de euro intr-o fabrica de mezeluri, pentru care a obtinut si finantari de un milion de euro prin programul SAPARD. Unitatea, a carei constructie a fost finalizata recent, va avea o capacitate de productie de circa 25 de tone pe zi, urmand sa preia productia vechii fabrici a firmei, data in functiune in anul 2001.

De asemenea, Campeanu a precizat ca firma intentioneaza sa realizeze in viitor si o unitate pentru productia de mezeluri crud-uscate, care nu va avea insa o capacitate de productie foarte mare. Gabriel Campeanu, administratorul firmei, apreciaza ca aceasta ar reprezenta o buna oportunitate de a patrunde pe piata externa, unde exista cerere pentru astfel de produse.

In prezent, compania produce circa 10 tone de preparate din carne pe zi, din care o parte sub franciza pentru firma Medeus, cantitate care este valorificata pe piata din Capitala, dar si in orase precum Brasov, Craiova si Constanta.

Abator de 3 mil. euro

Un alt exemplu este abatorul firmei Ladrisi Group din judetul Prahova, in care au fost investiti aproape 1,7 milioane de euro, prin cofinantare SAPARD. Investitia vizeaza realizarea unui centru de taiere care asigura sacrificarea si prelucrarea porcilor si bovinelor, in conditiile legislatiei sanitar-veterinare armonizate.
Firma este la al doilea contract cu SAPARD, iar investitia initiala s-a ridicat la 1,5 milioane de euro si a vizat constructia propriu-zisa a abatorului. Cu banii obtinuti acum prin SAPARD, reprezentantii firmei spun ca au achizitionat utilaje pentru sacrificarea a 150 porci sau a 50 de vite pe zi. Deocamdata, firma nu comercializaza produsele, ci lucreaza pentru marii procesatori din judet, Ecoferm, Cristim, Ana si Cornel.

26% din proiectele SAPARD sunt la Agentia de Plati

Doar 26% din proiectele aflate in lucru pentru programul Fermierul au intrat in faza finala a procesului de aplicatie pentru fondurile SAPARD, fiind depuse la Agentia de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit pana la 22 iunie 2006.

Prin programul Fermierul, bancile distribuie fermierilor fonduri de la Ministerul Agriculturii, sub forma de credite cu dobanda redusa. Proiectele fermierilor primesc mai intai consultanta de la Oficiile Judetene de Consultanta Agricola sau de la firme particulare. Apoi sunt depuse la banci, de la care trebuie sa primeasca o scrisoare de confort pentru a putea fi acceptate de APDRP.

In acest an, Ministerul Agriculturii pune la dispozitia bancilor 4.500 miliarde de lei vechi pentru programul Fermierul. In prezent, 1.895 de proiecte sunt in lucru pentru obtinerea acestor fonduri. Dintre acestea, 1.258 au fost depuse la banci si 569 au primit deja scrisoare de confort. 482 dintre proiectele acceptate de banci au ajuns la Agentia de Plati pentru incheierea contractelor de finantare. Acestea reprezinta 26% din totalul proiectelor aflate in lucru.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe