Succesul operatiunii de introducere a leului greu este obiectivul esential al noului Consiliu de Administratie al BNR. De aceea, va fi lansata o ampla campanie de promovare a noilor insemne monetare, deocamdata aflate sub incidenta secretului de stat. „Spre deosebire de alte state ce au realizat deja denominari ale monedelor nationale, noi pornim cu handicapul celor doua stabilizari din 1947 si 1952. Cetatenii trebuie sa aiba certitudinea si garantia ca nu vor pierde nici un ban", a declarat pentru „Cotidianul" Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Un leu nou la 10.000 de lei vechi

Increderea in leul nou este prima „directiva" a campaniei de mediatizare. Toate mijloacele media vor fi folosite, astfel incit informatia despre schimbarea banilor sa ajunga pina in ultimul catun, astfel ca, la 31 decembrie 2006, data la care actualele bancnote ies de pe piata, cit mai putini romani sa ramina cu lei vechi in buzunare, sustine Vasilescu. Aparitia leului nou in raportul de denominare de 1 la 10.000, adica 10.000 de lei „vechi" vor avea valoarea unuia nou, va avea un puternic impact psihologic, iar BNR mizeaza pe o influenta pozitiva asupra procesului de dezinflatie.

Vor ramine putini miliardari in lei

Pe de o parte, vor fi mult mai putini cei care se vor mai putea mindri cu statutul de miliardari, pe de alta, venitul mediu net pe economie se va situa la 600-700 de lei. Astfel ca, in campania de promovare, un accent deosebit se va pune pe valoarea leului nou, element considerat esential. „Cetatenii vor intelege ca leul are valoare, cu un leu nou vor putea fi cumparate, de exemplu, doua piini", spune Adrian Vasilescu, si vor fi mai responsabili cu banii lor. In sfirsit, in cadrul campaniei, va reiesi ca leul greu este ultima etapa inainte de trecerea intr-un orizont de timp cit mai scurt la moneda unica europeana.

Cea mai mica moneda, cea de un ban

BNR, mai precis Consiliul de Administratie, este suverana in toate deciziile privitoare la noile insemne monetare. Deocamdata, detaliile privind leul greu care se coc la BNR sint sub incidenta secretului de stat. Cu toate acestea, sigur este ca unitatea monetara, adica leul nou, va fi bancnota, nu moneda. Principalul argument in alegerea acestei variante este slaba utilizare in Romania a platilor electronice (numerarul reprezinta in prezent 14% din masa monetara). Sint, de asemenea, ratiuni ce tin de costul emisiunii si de utilizarea bancomatelor ce recomanda bancnota ca unitate monetara. Banul, ca subdiviziune a leului, consemnat ca atare in statutul BNR, dar disparut de pe piata de pe vremea lui Ceausescu, se va gasi din nou in portofele. Maruntul va fi insa mult mai valoros. Bancnota cea mai valoroasa va fi cea de 500 de lei noi (5.000.000 lei in banii de azi) si peste 100 de euro in echivalent. Celelalte bancnote rezultate din denominare vor avea valoarea de 1, 5, 10, 50, 100 de lei. De asemenea, vor fi emise monede de 1, 5, 10 si 50 de bani. Toate bancnotele vor avea dimensiunile euro, ca atare vor fi mai mici decit cele actuale.

Enescu, Eminescu, Caragiale sau poduri?

Numele personalitatilor ale caror portrete se vor regasi pe noile bancnote sint secrete pastrate cu sfintenie la BNR. Ca procedura, ideile legate de cine si pe ce bancnota sa fie sint colectate de un colectiv tehnic din cadrul bancii centrale si apoi supuse aprobarii Consiliului de Administratie. Acesta decide, cu majoritate simpla (5 voturi din 9) asupra elementelor de identitate, dimensiune, de structura a cupiurilor, de securitate specifice noii emisiuni monetare. Ce personaje, personalitati vor avea onoarea de a ilustra leul greu? Ca sa luam exemplul trecerii la euro, au avut loc discutii indelungate si aprinse legate de ce si mai ales cine sa fie pe bancnote. Era vorba de 12 state, reprezentantul fiecarei tari dorind sa-si lase „amprenta" pe designul monedei euro. Licitatia a fost cistigata de Robert Kalina, graficianul Bancii Austriei, pentru ca a avut teribila idee sa inlocuiasca personajele cu poduri, simbolizind legatura statelor din Uniunea Europeana. Pe acest model, ce are meritul de a elimina din controverse, una dintre optiunile demne de luat in seama ar fi pastrarea, pe cit posibil, a actualelor personaje, atit cit structura pe cupiuri va permite acest lucru. Cu alte cuvinte, Nicolae Grigorescu de pe bancnota de 100.000 de lei ar putea sa apara si pe bancnota de 10 lei noi, George Enescu de pe cea de 50.000, pe bancnota de 5 lei s.a.m.d.

BNR nu are solutii pentru rotunjiri

Unul dintre efectele adverse ale introducerii leului greu este dat de faptul ca unii comercianti vor profita de schimbare pentru a rotunji preturile, ca sa obtina un cistig din denominare. Un produs care acum costa 95.000 de lei ar trebui sa coste dupa denominare 9 lei si 50 de bani. Tentatia de a rotunji pretul la 10 lei noi va fi destul de mare. Singura masura impotriva eventualelor rotunjiri cu efect in cresterea preturilor este dublul afisaj la care sint obligati comerciantii, atit in moneda veche, cit si in moneda noua, incepind cu 1 martie 2005.

Costuri cu bancomate si case de marcat

Cele mai mari costuri ale denominarii vor fi suportate de Banca Nationala. Bancile comerciale vor fi insa si ele nevoite sa plateasca pentru un leu mai tare. Costurile bancilor comerciale sunt legate de adaptarea programelor informatice pentru gestionarea paralela a celor doua tipuri de monede. Bancomatele vor trebui schimbate sau adaptate astfel incit retragerea de numerar sa poata fi posibila atit in lei noi, cit si in lei vechi. Agentii economici, la rindul lor, vor trebui sa se doteze cu case de marcat, cu lacasuri speciale pentru monede.

Calendarul denominarii

De astazi incepe numaratoarea inversa pentru leul nou. Denominarea isi va face simtite efectele din prima zi a anului viitor.

1 martie 2005 - preturile si tarifele bunurilor si serviciilor vor fi afisate atit in moneda noua, cit si in moneda veche.

1 iulie 2005 - leul nou este introdus in circulatie si circula in paralel cu vechile bancnote si monede.

31 decembrie 2006 - inceteaza puterea circulatorie a actualelor bancnote si monede.

31 decembrie 2009 - data-limita pina la care leii vechi se pot preschimba cu lei noi.