Cea mai interesanta contributie a numarului revistei „Capital" cuprinzandu-i pe cei mai bogati romani mi s-a parut harta de la p. 17. Pusa sub genericul „Fiecare regiune cu miliardarul ei", aceasta imagine a Romaniei de astazi este atenta nu doar la actuala configuratie a tarii, judet dupa judet, ci si la un trecut care pina nu demult facea obiectul unor dispute aprinse: cel regional.

Spre surpriza multora, pesemne, marile zone ale tarii sint identificate fara ezitari cu numele lor de odinioara, dar pe care, cu doua semnificative exceptii, nu le poti intilni in recenta Lege privind organizarea regionala, adoptata in primavara acestui an. Pe harta din „Capital", insa, fiecare regiune istorica isi regaseste cu o precizie incarcata de o neasteptata prospetime denumirea inscrisa in manualele istorice. In plus, putem afla cu oarecare precizie - urma de indoiala pe care o conserva formularea mea se explica prin omiterea voluntara de pe lista, din lipsa de dovezi concludente, a marilor miliardari din politica autohtona - citi detinatori de miliarde locuiesc si sint activi la nivelul fiecarui areal astfel delimitat.

Oricine este interesat de asemenea tribulatii poate afla astfel ca - fapt intru totul previzibil - numai in Bucuresti sint 115 privilegiati, in timp ce tot restul tarii cuprinde abia 182 de bogati-bogati. Cu alte cuvinte, ultracentralismul politic se desfasoara si in plan economic, iar multe dintre marile averi s-au „alcatuit" intre limitele metropolei dimbovitene. In Transilvania - aflata pe locul doi, desi la distanta considerabila de Bucuresti -, 55 de miliardari fac jocurile, deocamdata, dar aglomerarea lor relativa pe teritoriul celor 10 judete inglobate in aceasta entitate anunta pe durata medie, in conditiile unei descentralizari si ale unei democratizari reale, un competitor important in facutul jocurilor. Daca asociem si Banatul (cu 19 competitori), Crisana (cu doar 9) si Maramuresul (cu 13), numarul de aristocrati ai banului pus in joc de partea vestica a tarii se apropie simtitor de cel intilnit in metropolisul nostru (96). Oltenia (17) si Muntenia (18) sint cu mult in umbra marelui oras produs de Cimpia romana, dar, de fapt, vin sa ii intareasca acestuia prestigiul, impreuna cu Dobrogea (18). Deocamdata, Moldova (31) si Bucovina (2) par sa fi produs cei mai putini detinatori de profituri in miliarde, dar nimic nu impiedica modificarea dramatica a situatiei in viitor. Oricum am lua-o, prosperitatea s-a pitit in Valahia si a parasit de multisor Moldova, lasind Ardealul sa alerge intr-o cursa in care nu poate decit sa piarda teren. O noutate adevarata, pentru care le sint recunoscator ziaristilor de la „Capital", este ca ma lasa sa intrezaresc unde, care si in ce masura sint localizabile pe harta tarii cercurile de interese economice.

Desigur, lipsesc de aici marii maestri ai jocurilor: politicienii - adevaratii lor purtatori de cuvint (cind nu sint direct si actorii Marii Finante, Proprietati si Investitii), lipsesc bonzii dindaratul marilor detinatori anonimi de putere economica (inalti functionari cu putere de decizie, membri ai cercurilor sus-puse din Armata si din serviciile secrete). Dar cel putin pe acesti jucatori de pe gazonul Romaniei economice ii putem zari. Nu e deloc putin sa stii cine (mai) tine in mina haturile fericirii ori nefericirii colective.