Speriati de potentialele derapaje inflationiste, cauzate de aruncarea pe piata a unor sume mult mai mari decat pana acum, reprezentantii autoritatilor se gandesc de doua ori inainte de a permite accesul nerezidentilor la depozitele in lei. Daca liberalizarea contului de capital va fi amanata din nou, dobanzile - chiar daca nu vor ingheta - vor inregistra o scadere usoara, astfel incat sa nu accentueze inflatia, iar leul se va aprecia cu moderatie.

Fluxurile de capital cu potential speculativ, care "pandesc" diferentialul de dobanda, sunt estimate la peste doua miliarde de euro numai in prima jumatate a anului, fara a contabiliza investitiile in active reale (case sau terenuri). Banca Nationala a Romaniei isi mentine pozitia privind acordarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei pe termen scurt in prima parte a acestui an, considerand inoportuna o noua amanare a liberalizarii contului de capital.

Surplusul de venituri din cota unica si majorarile salariale operate in 2004 incurajeaza consumul, adancind presiunile inflationiste si deficitul de cont curent. "Deficitul comercial se ridica la 12% din PIB. Deficitul de cont curent, care a ajuns deja la 6,3%, va creste spectaculos in 2005 daca nu vom fi prudenti cu politica monetara sau daca leul se va aprecia foarte mult. FMI pledeaza pentru un deficit bugetar mic, pentru ca BNR nu mai are ce sa faca ca sa controleze deficitele externe", ne-a declarat profesorul de economie Daniel Daianu, fost ministru de finante.

Politica monetara a BNR din a doua parte a anului trecut a vizat, pe de o parte, reorientarea preferintei romanilor de indatorare in valuta catre moneda nationala, in care cei mai multi romani isi primesc veniturile, iar pe de alta parte accentuarea dezinflatiei. O economie puternic dolarizata, cum era cea a Romaniei inainte de 2004, ramanea relativ insensibila la politica monetara. Prin majorarea rezervei minime obligatorii de la 25% la 30%, pe care trebuie sa o constituie bancile comerciale la BNR, costul creditului in valuta s-a apropiat cu pasi marunti de cel al imprumuturilor in moneda nationala. Insa reorientarea spre imprumuturile in lei ar putea veni o data cu scaderea dobanzilor sub 13%.

Bancile si-au ciulit urechile catre "discursul" BNR

Citeste si:

Desi bancile comerciale au fost criticate, in numeroase randuri, ca scad mult mai repede dobanzile la depozite decat la credite, modificarile de dobanzi operate in ultimele doua saptamani demonstreaza ca piata autohtona este capabila sa reactioneze eficient la semnalele venite din partea bancii centrale. Scaderea dobanzilor ii vizeaza, in primul rand, pe romanii curajosi, care-si asuma o perioada indelungata de indatorare in fata institutiilor creditoare, adica pe aceia care se avanta sa contracteze credite ipotecare in lei. Doua mari banci care opereaza pe piata din Romania, Alpha Bank si ING Bank, au anuntat reduceri spectaculos de mari la creditele ipotecare. ING Bank a anuntat ca va reduce, in a doua jumatate a lunii februrie, la 13% ratele anuale pentru creditele ipotecare "Fidelis" purtatoare de dobanda fixa pe o perioada de cinci ani. Pentru imprumuturile ipotecare in lei cu dobanda variabila, actualizata o data la trei luni, ING practica o rata anuala de 21,3%.

La finantarile in moneda nationala cu rata nemodificata timp de trei ani, banca aplica o dobanda de 17,77%, iar pentru creditele in euro cu dobanda variabila de la an la an, rata se ridica la 8,5%. Alpha Bank a scazut cu 8% rata anuala a dobanzii variabile aplicate pentru creditele ipotecare in lei, de la 22% pe an la 14% pe an. Miscarea dobanzilor reprezinta un prim semnal mai consistent din partea sistemului bancar privind receptarea masurilor de reducere a dobanzii de interventie in decurs de un an (de la 21,25% la 16,5%), promovate de Banca Nationala a Romaniei.

Reduceri de dobanda si la creditele de consum

BRD Groupe Societe Generale si Raiffeisen Bank au anuntat scaderi de dobanda la creditele de consum si la cele luate pe card. BRD va diminua dobanda, in cazul cardurilor Maestro, cu patru puncte procentuale, de la 32% la 28% pe an, iar rata pentru cardurile MasterCard Gold va scadea cu 3%, la 23% pe an. La creditele Expresso pentru nevoi personale nenominalizate, dobanda variabila va fi cu doua puncte procentuale mai redusa, la 26% pe an, iar dobanda fixa va cobori de la 24% pe an la 22% pe an.

2005 este un an important, cu multe evenimente pe piata financiara din Romania. Flexibilizarea politicii de schimb valutar, anuntata in noiembrie 2004, introducerea cotei unice de impozitare de 16%, intrata in vigoare la inceputul anului, trecerea la tintirea directa a inflatiei si adoptarea leului greu, programata pentru 1 iulie 2005, sunt evenimente majore care-i invata pe toti actorii scenei financiare sa danseze in ritmuri noi.