Proiectul "Superschi in Carpati", care are in vedere extinderea domeniului schiabil si interconectarea in sisteme de transport pe cablu a partiilor din zonele Prahova si Brasov, desi mai vechi, nu este neglijat de autoritati, dupa cum a demonstrat in acest week-end premierul Calin Popescu Tariceanu. Ideea apartine unui fost ministru al Turismului - Dan Matei Agathon - dar programul va fi demarat anul acesta. Dupa cum a subliniat premierul, va exista si un program special asupra infrastructurii din turism, care va viza dezvoltarea echilibrata si integrata a zonei turistice a Deltei Dunarii si a litoralului.

Program national pentru Carpati

Programul "Superschi in Carpati", extins recent printr-o hotarare de guvern, va fi derulat in perioada 2006-2008. El va beneficia de o finantare de 130 milioane de euro de la bugetul de stat si din cele locale, din credite interne si externe si din ajutoare financiare interne sau externe nerambursabile.

Prima etapa a programului va cuprinde zona Cumpana, judetul Arges, pe langa localitatile Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal - Rasnov, statiunea Poiana Brasov, zona Padina-Pestera-Valea Ialomitei, zona Valea Superioara a Teleajenului - statiunea Cheia, zona Bran - Moeciu. Cea de-a doua etapa va cuprinde 27 de localitati, printre care Arieseni, Borsa, Lacul Rosu, Vatra Dornei, Paltinis, Parang, Izvorul Muresului, Balea Lac, iar ultima etapa are in vedere alte 40 de destinatii turistice, printre care se numara Brosteni, Borca, Durau, Vidra, Tibles, Cavnic.

Fiecare etapa a programului presupune realizarea de studii integrate privind dezvoltarea turismului montan pentru practicarea schiului si a altor sporturi de iarna, stabilirea terenurilor necesare, elaborarea planurilor de urbanism, amenajarea sau reabilitarea infrastructurii generale (cai de acces, alimentare cu apa, gaze, electricitate, parcari), amenajarea partiilor si construirea sau reabilitarea structurilor de primire turistica.

Terenurile pentru care se va opta vor trece din proprietate publica sau privata a statului si din administrarea Regiei Nationale a Padurilor in proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale respective si in administrarea Consiliilor Locale si vor fi exceptate de la plata taxelor pentru scoaterea definitiva din fondul forestier.

Citeste si:

Doar 93 de kilometri de partie

In prezent, in Romania exista un domeniu schiabil amenajat de 375 hectare, repartizat in 16 judete. Numarul partiilor de schi este de 72, cu o lungime totala de 93 km, in ciuda potentialului turistic mult mai mare, hiba pe care incearca sa o repare autoritatile prin "Superschi". Potrivit Autoritatii Nationale Pentru Turism (ANT), in sezonul de iarna 2005-2006, peste 300.000 de turisti au vizitat Romania, cifra care a crescut cu 17 procente in comparatie cu sezonul precedent.

Potrivit ANT, turistii straini care ne viziteaza au inceput in ultimii ani sa si cheltuie foarte multi bani, iar in 2005, pentru prima data in ultimii 16 ani, tara noastra a inregistrat un excedent in balanta de plati privind serviciile turistice, de 150 milioane de euro.
Conform datelor ANT, turistul care vine in Romania are venituri medii si este interesat in special de circuitele naturale, culturale si istorice, "modelul" fiind similar cu cel al turistului roman care pleaca afara.

Ce-i drept, exista si un segment al turistilor de top, care prefera Romania pentru vanatoare si, de asemenea, romani care opteaza pentru circuite exotice, la preturi mari. Responsabilii din domeniul turismului romanesc se asteapta la un aflux de turisti in anii urmatori, mai ales in urma facilitatilor pe care statul roman le ofera investitorilor straini, iar turismul de tranzit si cel de afaceri vor avea ponderi importante, avand in vedere ca Romania este o placa turnanta intre Europa si Orient.

Managerii din turismul romanesc sustin insa ca nu este important numarul turistilor care viziteaza Romania, ci suma pe care acestia o cheltuie aici.
Printre proiectele in care va fi implicat anul acesta turismul romanesc se numara cele care au in vedere Delta si corelatia acesteia cu Litoralul, turismul balnear, uitat complet in ultimii ani, si Sibiu - capitala europeana in 2007.