Din 100 de lei cheltuiti de o familie de salariati, 22 se duc la stat, sub forma de taxe si impozite. La o familie de tarani, suma e de numai trei lei, pentru ca zona rurala nu este impozitata aproape deloc. Cum salariile sint o raritate la tara, oficialii cauta solutii pentru impozitarea veniturilor agricultorilor.

Povara fiscala apasa inegal pe umerii contribuabililor romani, dupa cum reiese din datele Institutului National pentru Statistica. Potrivit ultimelor cercetari referitoare la veniturile si consumul populatiei, ponderea cheltuielilor cu impozitele si taxele, din totalul cheltuielilor unei familii, este mult mai mare in cazul salariatilor decit in cazul agricultorilor. Astfel, in trimestrul trei din 2005, o familie de salariati cu venit mediu a cheltuit, in medie, lunar, pentru plata darilor, 317,73 RON, adica 22,2% din totalul cheltuielilor banesti ale acesteia (1.429 RON).

In cazul familiilor de agricultori insa, media sumelor lunare platite in contul taxelor este de 14,43 RON, adica doar 2,7% din cheltuielile banesti totale ale unei astfel de familii (adica 529,70 RON). Asadar, o familie de salariati plateste de opt ori mai mult (in termeni de comparatie a ponderii taxelor in totalul cheltuielilor) decit una de agricultori. De fapt, acestia din urma au parte de cel mai mic procent din totalul tuturor categoriilor luate in calcul de statistica - in cazul somerilor, procentul taxelor din totalul cheltuielilor banesti este de 6,38, iar pensionarii platesc 7.

Discrepanta salariati/agricultori se regaseste si in raportul urban/rural. Astfel, o familie din mediul urban plateste, in medie, lunar, taxe de 205,57 RON (adica 17,9% din totalul cheltuielilor banesti), iar una din mediul rural 58,37 RON, ceea ce inseamna 8,2%. Deci de peste doua ori mai putin. Diferenta fata de raportul salariati/agricultori poate fi explicata prin faptul ca in mediul rural nu traiesc doar agricultori, ci si salariati care muncesc la oras si care, in consecinta, sint impozitati pe salarii.

Bani ar ramine

Reiese asadar ca populatia rurala, mai ales cea de agricultori, este slab fiscalizata. Doar o mica parte din ea primeste salarii, care sa poata fi impozitate, iar restul veniturilor nu prea fac obiectul taxarii. Dincolo de chestiunea echitatii unei astfel de situatii, se pune problema veniturilor la bugetul de stat, care nu este alimentat de o parte insemnata a populatiei. Sarace, este adevarat, dar, si in aceasta saracie, ceva bani ar fi.

Potrivit statisticii, unei familii de agricultori ii ramin, intr-o luna, dupa toate cheltuielile, 188,83 RON. Raportat la venitul mediu lunar al unei astfel de gospodarii (926,55 RON), suma ramasa reprezinta cam 20%. Este adevarat ca banii ramin si pentru ca, in mediul rural, sumele alocate platii serviciilor de catre o familie de agricultori sint de patru ori mai mici decit cele alocate, in orase, de catre o familie de salariati.

Citeste si:

43% din populatie e netaxata

Autoritatile se pare ca au intuit ca pot obtine bani din aceasta zona. "Preocuparea Ministerului Finantelor este de a identifica un set de masuri fiscale, pe termen mediu, care sa duca la cresterea bazei impozabile. Solutia pe care incercam sa o gasim nu consta in cresterea taxelor existente, ci in transformarea sistemului de impozitare, in sens european. Ne vom integra in Uniunea Europeana, intr-un alt cadru economic, si trebuie sa ne adaptam la el", a declarat secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Claudiu Doltu.

Asadar, filosofia nu este de crestere a impozitelor existente, ci de a pune unele noi, pe veniturile care acum sint exceptate. "Deocamdata se analizeaza diferite posibilitati care merg pe un spectru foarte larg, dar atentia se concentreaza in special pe aducerea in zona impozabila a activitatilor netaxate. Analizind veniturile bugetare, se observa ca problema este aceeasi din anii ’90, structura contribuabililor demonstrind ca o foarte mare parte a activitatilor economice nu sint subiect de impozitare", spune Doltu.

Secretarul de stat a aratat, intr-o declaratie pentru Mediafax, ca impozitele pe veniturile din agricultura si cele pe mediu au o structura mult diferita fata de cea existenta in economiile europene si, in plus, contributia acestor venituri la bugetul Romaniei este infima, comparativ cu cea din alte tari. "In Romania, 43% din populatie are venituri din agricultura. Este timpul sa ne gindim la asta. Nu imediat, ci in perspectiva. Veniturile din agricultura sint, in lumea civilizata, venituri ca toate celelalte. La noi nu sint considerate asa", apreciaza Doltu.

16% pentru agricultori

Ministerul Finantelor intentioneaza sa introduca, incepind cu 2007, un impozit de 16% asupra veniturilor agricole. Decizia, anuntata de institutie la sfirsitul saptaminii trecute, survine in urma discutiilor dintre autoritatile romane si delegatia FMI, prezenta zilele trecute la Bucuresti, pentru evaluarea macroeconomica anuala. "Se intentioneaza largirea bazei de venituri impozitate cu 16%, prin includerea veniturilor agricole. In prezent, discutiile continua pentru fundamentarea cotei de taxare a veniturilor agricole, care vor fi impozitate de la 1 ianuarie 2007 fie cu 2%, fie cu 16%", se arata in comunicat.

Ideea nu este noua. Actualul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, a declarat, toamna trecuta, la preluarea mandatului, ca doreste schimbarea filosofiei in care este gindit bugetul, prin includerea de noi zone care nu intra in sistemul actual de taxe si impozite, printre care si economia rurala. El a aratat ca Finantele intentioneaza includerea in circuitul economic a pietei produselor agricole si a pietei muncii in agricultura, ulterior urmind sa fie aplicata taxarea.