Un MBA la o universitate straina sau experienta la o corporatie multinationala in Romania sunt cele doua cheite care deschid usile unui job bine platit la orice companie din lume.

Cu totii visam la asta, dar numai unii dintre noi au avut curajul, inteligenta si perseverenta necesare pentru a convinge importante companii din intreaga lume ca tara din care provin nu are legatura cu abilitatile lor profesionale. Ce au ei in comun, pe langa studii si experienta peste medie?

Disponibilitatea de a se muta in alta tara, tenacitatea de a trece peste prejudecati, indrazneala de a lua totul de la zero printre straini si ambitia de a dovedi ca sunt buni. Realmente, foarte buni.

Castiga mii de euro sau de dolari pe luna, au zeci de oameni in subordine, au reusit pe plan profesional lucruri aproape imposibile, iar povestile lor sunt extrem de interesante. Cine sunt ei? Doar 12 dintre romanii care au o slujba foarte bine platita in strainatate.

Romanii care au escaladat varfurile multinationalelor

Mai multi decat ne-am imagina, romanii care au reusit sa sparga gheata si sa ajunga in pozitii importante la mari corporatii internationale lucreaza la imaginea Romaniei mai bine decat ar putea sa o faca toate ambasadele din lume.

"Romanii sunt mai bine vazuti in SUA decat in Europa. Daca in Europa trebuie sa te lupti cu prejudecatile, in America aproape ca e greu sa strici imaginea buna. Sunt foarte multi romani in SUA care urmeaza doctorate, masterate sau profeseaza ca medici, ingineri, cercetatori si care sunt extrem de apreciati la locul de munca. In Europa, numarul mare de infractori cu pasaport romanesc si publicitatea negativa pe care o fac creeaza bariere pentru ceilalti", crede Ioana Chiru, care locuieste de cinci ani in SUA.

Pentru romanii care locuiesc in Uniunea Europeana, lucrurile stau putin altfel.

"Problema este ca despre Romania se vorbeste mai putin decat despre alte tari. Concret: se gasesc oferte de vacanta la schi in Bulgaria, in Romania, nu. Vin bulgaresc, da, romanesc, nu", precizeaza Costin Mihaila, angajat la o companie de publicitate din Amsterdam.

Dupa integrarea Romaniei, europenii vor afla, cu siguranta, mai multe lucruri despre puterea de munca, inteligenta si tenacitatea romanilor. "Deocamdata, nemtii nu stiu prea multe despre Romania, iar asta se aplica la toata Europa de Vest. Dar, probabil, se simt usor nelinistiti la gandul ca in curand vom intra in UE", spune Simona Farcas, angajata unei mari companii din Germania.

Rampa de lansare a fost MBA-ul

Simona Farcas (foto) are 32 de ani si a plecat din Romania in anul 2000. Acum, este in Hamburg si ocupa un post important in departamentul international de marketing al companiei Schwarzkopf&Henkel. Dupa patru ani de marketing la Colgate si Coca-Cola Romania, Simona a optat pentru un MBA la IESE Business School in Barcelona. "A fost o experienta excelenta. Eram 300 de studenti din 40 de tari, iar asta te ajuta sa vezi lumea din multe unghiuri noi", spune Simona.

MBA-ul a fost o rampa de lansare, Simona fiind recrutata de Henkel in 2002, cand a inceput sa lucreze la ei ca brand manager hair care in Düsseldorf, iar dupa doi ani s-a mutat la Schwarzkopf (membra a concernului Henkel), la divizia de produse profesionale pentru saloanele de coafura. "Muncesc pana tarziu, si in timpul saptamanii nu prea ies, dar in weekenduri calatoresc destul de mult. Am prieteni in toata Europa si ne vizitam destul de des, iar asta imi place", relateaza Simona.

Citeste si:

Meseria ei este riscul

Cand nu se afla in elicopter pe ruta Haga-Kazakhstan, Alexandra Botos zboara cu avionul la Milano, la Paris sau la Houston. Pentru ca Alexandra lucreaza ca head of corporate risk management in Haga, la compania Agip KCO, dezvoltata de sapte mari companii petroliere, printre care Shell, ExxonMobil, Total, Agip, ConocoPhillips. Motivul pentru care cele sapte companii si-au unit fortele este exploatarea celui mai mare camp petrolifer descoperit in ultimii 30 de ani, localizat in Marea Caspica, Kazakhstan.

Pe scurt, Alexandra raporteaza - cu ajutorul unei retele de specialisti - boardului director toate riscurile posibile, fie ca e vorba de relatiile cu guvernul din Astana, riscurile tehnice care se evalueaza la Londra, riscurile de operatiuni in Marea Caspica, unde, in momentul in care ne scria, erau minus 33 grade Celsius si blocuri de gheata in miscare.
Cum a ajuns Alexandra la Agip KCO? Dupa terminarea Facultatii de Fizica la Bucuresti, a urmat un master la Institute of Offshore Engineering in Edinburgh, iar apoi a lucrat cativa ani la compania Kvaerner.

"Romanian storm"

Nu e usor pentru o femeie din Europa de Est sa castige aprecierea profesionala intr-o organizatie occidentala mare si, mai ales, intr-o industrie predominant masculina, asa cum este cea a serviciilor bancare. Aceasta realitate este valabila nu numai in ceea ce priveste pozitionarea in ierarhia manageriala, ci si in aprecierea globala care ti se face, de multe ori riscand sa fii categorisit in functie de tara din care vii. Adriana Sopota a reusit insa, iar acum colegii o alinta cu porecla "Romanian storm" (Furtuna romaneasca).

In 1999, a lasat in urma patru ani de munca si pozitia de director de resurse umane la ABN Amro Romania, pentru un job de HR Officer pe regiunea Europa. Tot la ABN Amro, dar de data asta in sediul central al bancii din Amsterdam. A trecut ca o furtuna prin mai multe pozitii in departamentul de resurse umane, iar in prezent Adriana este Global HR Advisor si are responsabilitati de consiliere si coordonare in probleme de resurse umane pentru mai multe tari din lume. A reusit sa termine a doua in promotia ei un master in Human Resources Leadership la scoala de management din Rotterdam, una dintre cele mai prestigioase scoli de afaceri din Europa.

Si-a cautat cariera pe internet

Are 24 de ani si este unul dintre cei cativa romani inteligenti si fericiti care lucreaza la Google. In februarie 2005, Octavian Costache, care castigase deja premii Internetics si realizase site-uri foarte apreciate, a trimis un CV la Google. Dupa doua interviuri la telefon, in iulie 2005 a fost chemat in SUA. "Am dat patru interviuri, toate urmarind sa vada cum gandesc, cum abordez o problema... sa testeze ca sunt destept. Se porneste de la ideea ca, daca esti destept, poti invata usor un limbaj de programare", povesteste Octavian.

Din octombrie 2005, este programator la Google. "80% din timp lucrez la unul dintre proiectele companiei, iar o zi pe saptamana o folosesc pentru a-mi testa ideile mai putin conventionale", relateaza Octavian. "Zgarie-norii sunt mai mari, casele cu trepte din You’ve Got Mail chiar exista, vara in Central Park sunt oameni pe iarba, Times Square e plina de turisti la orice ora, apartamentele sunt scumpe, Seinfeld sau Friends mi se par mai amuzante, pentru ca se intampla la mine in cartier", spune Octavian.

Strateg al Balcanilor, la Londra

Multi il invidiaza pe Ciprian Paltineanu: are doar 31 de ani, dar este deja vicepresedinte la banca de investitii Credit Suisse First Boston, in Londra. "In 2004, Credit Suisse m-a recrutat de la Lehman Brothers, o alta banca de investitii pentru care lucram la Londra de mai multi ani. Credit Suisse cauta pe cineva cu expertiza atat in finantari, cat si in fixed income (produse structurate pe piata valutara, piata monetara, instrumente derivate). Ne-am vazut, am discutat strategia pentru Balcani, ne-am placut, am negociat si, in cateva saptamani, am semnat contractul", povesteste Ciprian.

Inainte de Lehman Brothers, el a fost manager de investitii la Burkenroad in New Orleans (SUA), pozitie la care a ajuns in urma unui MBA la Tulane University. Inainte de ajunge in SUA, Ciprian a lucrat timp de trei ani in Romania, la ABN Amro Bank. Ciprian calatoreste mult in zona Balcanilor si crede ca "datorita mobilitatii profesionistilor din domeniul financiar-bancar, conceptul de a ramane in strainatate a devenit relativ desuet."