Statistica privind inflatia pe noiembrie a adus cea mai proasta veste macroeconomica din 2005. Aceea ca dezinflatia este pe muchie de cutit. Daca cresterea preturilor nu se domoleste, dobinzile la credite nu vor cobori in 2006.

Semnalul dat de statistica oficiala privind evolutia preturilor de consum ridica un mare semn de intrebare asupra dezinflatiei din 2005. Tot mai multi analisti apreciaza ca anul se va termina cu o inflatie de 9% si chiar peste acest procent. Aceasta inseamna o abatere mare fata de planurile initiale ale autoritatilor si un prim esec al BNR in cadrul noului regim de politica monetara de tintire a inflatiei, deoarece cresterea medie a preturilor calculata in decembrie 2005 fata de decembrie 2004 ar iesi din intervalul de variatie de +/- 1 punct procentual in jurul tintei revizuite de 7,5%. Chiar daca abaterea va fi marginala, consecintele stagnarii dezinflatiei de anul acesta nu se vor regasi doar in planul indicatorilor macroeconomici. Accesul romanilor la imprumuturi mai ieftine anul viitor ar putea fi compromis.

Argumentul bumerang

Rata inflatiei este un indicator forte in stabilirea dobinzilor de catre bancile comerciale, chiar daca nu este singurul. Dobinda, adica pretul banilor, nu poate fi in principiu mai mic decit cresterea medie a preturilor din economie. Nu este insa o regula de fier, pentru ca dobinzile bancare depind de mult mai multi factori, precum cererea si oferta de pe piata bancara, nivelul profitului tintit de actionarii bancilor comerciale, concurenta, politica monetara a bancii centrale. Ca este asa, o arata nivelul dobinzilor acordate de bancile care opereaza in Romania la depozite si care au coborit in unele cazuri la niveluri real-negative, deci sub inflatia prognozata.

Inca inainte de momentul liberalizarii contului de capital, BNR a facut tot posibilul sa determine bancherii comerciali sa coboare dobinzile. Din argumentele oficialilor BNR nu a lipsit cel forte, anume ca dobinzile anuale efective practicate de bancile comerciale erau, in unele cazuri, de peste trei ori mai mari decit rata prognozata a inflatiei. Dobinzile au scazut si la credite, si la depozite, bancile aparindu-si marja de profit. O stagnare a procesului de dezinflatie ar oferi insa bancilor argumentul forte pentru ca dobinzile la imprumuturi sa nu mai scada.

Citeste si:

Salvarea e in concurenta

Dobinzile la credite nu vor scadea anul viitor, crede fostul presedinte al BRD, Bogdan Baltazar, intr-o declaratie pentru Rompres. In acelasi timp, a aratat Baltazar, deponentii sint confruntati cu dobinzi real negative, de minus patru la suta in raport cu rata inflatiei. Dobinzile la depozite sint de patru procente sau 4,5 procente, iar inflatia este pe anul acesta de cel putin 8,5 la suta, a apreciat el. "Dupa parerea mea, inflatia va fi de aproximativ noua procente sau chiar 9,2 procente", a aratat Baltazar, in ceea ce priveste anul 2005.

"Eu cred ca dobinzile in 2006 vor scadea daca dezinflatia, care aproape a fost stopata , va continua", spune profesorul de economie Daniel Daianu. Potrivit acestuia, bancile au resurse pentru scaderea dobinzilor in conditiile in care profiturile din 2005 au fost consistente si concurenta isi va spune cuvintul. "Bancile vor incepe sa mareasca si dobinzile pasive (la depozite - n.red)", crede Daniel Daianu.

O alta necunoscuta in evolutia dobinzilor tine de privatizarea BCR si CEC, procese care se vor finaliza anul viitor, si de strategia noilor proprietari pentru a-si pastra sau a-si extinde cota de piata, ori pentru a-si amortiza investitia.