87% dintre firmele romanesti, pe cale de disparitie

Economia romaneasca se sprijina pe numai 80.000 de firme private, restul de 87% din totalul companiilor existente fiind fie fictive, fie folosite pentru plata salariilor, fie in lichidare. Iar dintre acestea, un numar intre 30.000 si 50.000 sunt microintreprinderi, avand o cifra de cifra de afaceri mai mica de 100.000 euro si maximum noua angajati.

Motivele pentru care exista atat de multe societati comerciale neproductive sunt suma mica necesara infiintarii unei societati comerciale, 100.000 de lei vechi, si barierele birocratice puse in calea functionarii legii falimentului, crede Gheorghe Piperea, vicepresedinte al Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare (UNPRL).

Conform statisticilor oficiale, in Romania exista 600.000 de firme, numar comparabil cu cel din Franta, care are o populatie de trei ori mai numeroasa si o economie mai dezvoltata. Dintre acestea, pentru ca nu au reusit sa-si regularizeze prezenta precara, 250.000 vor fi radiate ca urmare a aplicarii legii privind simplificarea formalitatilor la inscrierea in registrul comertului a persoanelor fizice si juridice din 2004.

O patrime din numarul total de firme din Romania, aproximativ 150.000, profita de statutul privilegiat de impozitare a microintreprinderilor, pentru a evita suprataxarea muncii. "Cei mai multi salariati de top si chiar cei mai importanti manageri sunt remunerati prin intermediul acestor microintreprinderi, sub masca unor prestari de servicii, pentru ca plata salariilor este prea costisitoare pentru patron. Statul roman inca tolereaza aceste societati fictive, dar ele practic nu exista", sustine vicepresedintele UNPRL.

Nu mai putin de 120.000 de firme se afla in procedura de insolventa si vor disparea la randul lor.

In plus, Piperea a acuzat Autoritatea Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) pentru ingreunarea muncii lichidatorilor, prin impunerea epuizarii modalitatilor de executare silita bugetara inante de a se cere, potrivit Codului de Procedura Fiscala, deschiderea falimentului. Tocmai de aceea, un proces de lichidare voluntara poate dura pana la 2-3 ani.

Potrivit proiectului de lege a insolventei aflat acum pe masa Parlamentului, procedura de reorganizare judiciara va fi doar o exceptie, iar atributiile judecatorului sindic vor fi reduse numai la controlul judiciar. In plus vor fi evitate puseurile sindicalistilor, care de multe ori, in cadrul adunarii creditorilor, umpleau sala si influentau emotial deciziile strategice ale creditorilor. Proiectul de lege prevede ca o mare parte din atributiile acestei adunari sa fie transferate unui comitet al creditorilor, format din 5-7 persoane specializate in domeniu, care sa se intalneasca mai des.

Vicepresedintele UNPRL a atacat si politica dusa de guvernele Romaniei in ultimii 15 ani referitoare la ajutorul de stat si privatizarea. "Privatizarea este modalitatea principala pe care o tine in brate statul pentru a evita inolventa, falimentul. Experienta arata insa ca majoritatea privatizarilor au esuat. Iar dupa renationalizare, AVAS-ul, ministerele implicate, nu cer trecerea la faliment, ci incearca din nou privatizarea", sustine Piperea.

Si lichidatorii au partea lor de vina, a afirmat in schimb, directorul general al Agentiei Domeniilor Statului (ADS), Barna Tanczos. Acesta sustine ca la "falimentul agriculturii" au contribuit si unii lichidatori, care in loc sa valorifice cat mai rapid activele fermelor aflate in stare de faliment au taraganat procesul din variate motive, de la dorinta de a concesiona personal respectivele prroprietati, pana la intelegeri cu administratorii fostelor IAS-uri.

Presedintele UNPRL, Arin Octav Stanescu, a recunoscut, la randul sau, ca exista probleme si in tagma lichidatorilor, una dintre acestea vizand tariful lunar fix pe care acestia il negociaza. Si astfel, ei prefera sa lungeasca cat pot de mult procesul, avand asigurat un venit lunar fix pe perioada respectiva.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe