Cresterea galopanta a creditului si slaba tendinta a romanilor catre economisire sunt cele doua subiecte fierbinti ale lumii financiare. Cat de reale sunt aceste probleme si cat de grav pot afecta eventuale derapaje in aceste domenii stabilitatea financiara a Romaniei sunt insa intrebari cu raspunsuri din cele mai nuantate.

Mihai Bogza, presedintele Bancpost, nu crede ca, in prezent, comportamentul financiar al populatiei poate pune probleme in ceea ce priveste stabilitatea financiara a Romaniei. El arata ca suma depozitelor populatiei nu reprezinta decat aproximativ 9 miliarde de euro. Chiar si in cazul extrem in care dobanzile real negative ar determina o reorientare a romanilor catre alte mijloace de economisire, stabilitatea financiara a sistemului bancar nu ar fi afectata. Similar stau lucrurile si cu problema boomului creditelor de consum. Sistemul bancar romanesc crediteaza aproximativ 4 milioane de persoane. Insa, valoarea totala a creditelor este de doar 4 miliarde de euro. Astfel, in situatia ipotetica in care si 50% dintre acestea ar deveni neperformante, sistemul bancar romanesc ar supravietui, afirma presedintele Bancpost.

Economisirea excesiva induce recesiune

Misu Negritoiu, vicepresedintele ING, vorbeste de o tendinta globala de scadere a nivelului economiilor raportate la Produsul Intern Brut. Exista tari dezvoltate cu inclinatie spre economisire. Contextul global actual insa nu le mai favorizeaza. Un nivel ridicat al economisirii duce la recesiune economica, afirma Negritoiu. Exemplul Germaniei este edificator. Surplusul de economii a diminuat cererea interna si a incetinit procesul de refacere dupa unificare. O posibila concluzie este ca o pondere scazuta a economiilor reprezinta motorul cresterii economice. Asta in conditiile in care tot mai multe companii aleg sa investeasca tot mai putin.

Depozite pe cateva luni, credite pe decenii

Citeste si:

Viceguvernatorul Bancii Nationale, Eugen Dijmarescu, previzioneaza ca in Romania vor creste deopotriva si creditele, dar si economiile populatiei. Problema reala este insa aceea ca romanii opteaza masiv spre o economisire pe termen scurt si, in acelasi timp, se indatoreaza pe zeci de ani. Viceguvernatorul BNR prefera sa descrie situatia actuala drept "o adancire a pietei financiare". Pana in 2007, el estimeaza ca se va accentua puternic concurenta pe piata instrumentelor financiare. Totodata Dijmarescu a spus ca BNR a depus diligente pentru a avea in continuare o relatie de normalitate cu FMI.

Credit de consum in locul creditului corporatist

Dobanda scazuta pe piata bancara romaneasca a incurajat consumul. Daca ne comparam cu situatia Poloniei de acum 6 ani se observa ca romanii ii depasesc pe polonezi la creditul pentru consum, insa stam mai prost decat Polonia anului 2000 in ceea ce priveste creditul corporatist. Radu Craciun, analist la ABN AMRO, afirma insa ca acest trend ascendent al creditului pentru consum nu este sustenabil.

Dobanda la lei este deja la cote joase, iar potentialul de micsorare al acesteia, fapt ce ar spori consumul, este unul limitat. Totodata el afirma ca in conditiile in care romanii au beneficiat in ultimii trei ani de cresteri salariale nete de peste 10%, mult peste cele ale vecinilor, ei s-au orientat masiv catre consum. Incetinirea previzibila a ritmului maririlor salariale se va traduce atunci si intr-o cerere mai mica de credite.