Fara locuri de parcare, fara bulevarde primitoare, fara trotuare largi si fara un spatiu propriu de desfasurare, piata luxului din Romania a ramas mult in urma fata de vecinii bulgari sau ucraineni. Dar totul este pe cale sa se schimbe.

De cativa ani buni, fotbalisti care detin conturi grase sau sotii plictisite de RON-miliardari incearca sa aduca in Romania diverse firme exclusiviste, actori de marca pe piata internationala a lu-xului. Cum banii nu-s o problema in nici una dintre situatii, multi s-ar putea mira de ce inca ne lipsesc din reclame nume mari si de ce, mai grav, nimeni nu se agita sa scoata din obisnuintele de cumparare ale romanilor miile de buticurile cu marfa contrafacuta. O simpla privire prin magazinele din centrul Capitalei inseamna, pentru necunoscatori, o dulce delectare cu genti Louis Vuitton, haine Dolce Gabbana sau Valentino si alte asemenea minunatii. Mai toate falsuri sau, in cel mai bun caz, colectii vechi.

Explicatia este la indemana: cand o firma se hotaraste sa intre pe o piata noua, cauta, in primul rand, un spatiu care sa corespunda criteriilor de decenta ce i-au adus recunoasterea din partea clientilor. Nu poti instala o reprezentanta a vreunei asemenea case de moda pe Calea Victoriei, unde cea mai apropiata parcare este intotdeauna plina, nici intr-un magazin de 70 de metri patrati din vreun mall cu un design rupt din bazarele turcesti. Pana nu exista un spatiu propice, piata este neinteresanta. Azi, Bucurestiului inca ii lipsesc Fifth Avenue-ul sau Campiile sale Elizee, locul unde sa se poata aseza in liniste un centru a la Bloomingdale’s, Macy’s, Harrod’s, Tiffany, Barney’s sau Saks. Insa acest lucru va deveni posibil foarte curand.

LDS Bucuresti

In liniste, asa cum se intampla de obicei in discreta lume a luxului, un nou proiect vine sa acopere acest gol: un Luxury Department Store, despre care nu se stie inca decat ca va fi amplasat in nordul orasului, oarecum separat de centrul aglomerat, accesibil atat consumatorilor de lux concentrati in zona, cat si celor care vin spre Bucuresti cu scopul declarat de a face cumparaturi.

Pregatit sa se deschida in 2007, LDS va gazdui francize si reprezentante ale multor firme inca absente din peisaj: Valentino, Ferragamo, Brioni, Mulberry, Jimmy Choo, Dolce Gabbana, Givenchy, Vera Wang, Asprey sau Etienne Aigner. Iar lista continua pana spre 30 de noi actori.

Acestora li se vor adauga un super-spatiu SPA, asa cum inca nu exista in Romania, o sala de fitness, un "lounge", un restaurant organic de lux si o sala de bal. Evident, magazinul va impune prin design: marmura alba, vitrine verticale si lifturi de cristal, spatii deschise, fara separare prin pereti, totul reunit intr-un stil contemporan, cu oarecare influente asiatice. Desi nu este inca stabilit cate zeci de milioane de dolari vor lua calea acestui proiect, este deja clar ca LDS-ul Blossom va fi cel mai mare centru de retail pe piata luxului din Europa Centrala si de Est.

Mii de clienti potentiali

Citeste si:

De ceva vreme, pe piata internationala a luxului, termenul de "snob" a incetat sa mai aiba conotatii negative. Cel putin cand cel care si-l atribuie sau care il foloseste are si un cont suficient de consistent cat sa-i confirme capacitatea de a-si asuma snobismul.

La acest capitol, romanii stau extrem de bine. Doar in Bucuresti se estimeaza ca exista peste 3.000 de oameni cu venituri de peste 8.000 de dolari, fara sa mai numaram sutele de milionari care figureaza anual in topurile de specialitate. Dintre acestia, doar 40% isi fac in acest moment cumparaturile in Romania. Restul par sa fi aflat ca Max Mara si Zara or fi ele scumpe, dar sunt inca departe de varfurile industriei de lux. Insa acestia, desi ar putea fi fidelizati de catre un magazin precum Blossom, nu constituie totusi cel mai important segment vizat de proiect. Mai exista in Romania si aproximativ 13.000 de persoane cu venituri de peste 2.500 de euro lunar, care nu doar ca isi permit cumparaturi de lux, dar si le si doresc cu inversunare. Este doar o chestiune de timp pana cand veniturile acestora se vor "europeniza", iar optiunile de cumparare se vor transfera din zona "casual/ sport" catre "couture", bijuterii de lux, accesorii deosebite etc. Singura problema in fidelizarea acestui segment va fi insa, culmea, chiar numele caselor ce vor fi reprezentate: fiind o categorie care calatoreste mult, exista riscul ca preferintele sa se indrepte spre magazinele considerate "originale", cunoscute fiind vechile metehne ale pietei autohtone.

Pe de alta parte, exista si premisele ca Blossom sa se transforme in-tr-un real succes. Asa cum cititorii snobi nu pot trai fara sa epuizeze "integrala" unui autor la moda, nici consumatorii de lux nu suporta ca vreo persoana din grupul din care fac parte sa aiba in garderoba ceva mai nou, mai scump sau mai spectaculos. Din pacate, fenomenul in Romania este exact invers decat in Occident: daca in Franta cineva isi cumpara, sa zicem, pantofi Sergio Rossi, ceilalti din grup vor alege ceva similar ca pret, preferabil mai scump, insa de la alt designer. La fel si in cazul parfumurilor, bijuteriilor sau hainelor de firma. In Romania, daca liderul informal al grupului alege o marca, toti il vor urma, eventual chiar pana la optarea pentru un model identic. Aceasta ar putea fi sansa de care sa beneficieze casele de lux care vor incerca sa se impuna in Romania, pornind de la zero.

Nou-imbogatitii, gata de cheltuiala

In acest moment, cele mai interesante piete pentru casele de lux sunt Romania si Bulgaria, unde un reflex ce tine de mentalitatea regionala face ca orice este scump sa fie imediat si dorit. Alte tari apropiate, dar care nu au aceeasi mentalitate, precum Ungaria si Polonia, sunt reticente la asemenea cheltuieli. La polul opus, orase precum Kievul sau Chisinaul au adoptat imediat moda occidentala. Marile case de lux au aparut in Ucraina in acelasi timp cu McDonald’s si Coca-Cola, iar azi, dupa mai bine de zece ani de promovare, ucrainenii se pot lauda ca fac parte din cei mai fini cunoscatori ai pietei super-premium.

Patura "nouveaux riches" a capatat consistenta, in ultimii ani, si in Sofia si Bucuresti, unde se pastreaza acelasi specific al afisarii publice care a adus succesul caselor de lux la vecinii rusofoni. Snobul roman nu va accepta niciodata sa-si trimita soferul sa-i cumpere mancare de lux de la restaurant sau nu va chema niciodata un reprezentant al unui magazin de ceasuri de lux la el la birou, cand poate el insusi sa se expuna privirilor admirativ-geloase ale trecatorilor.

Nimic nu il flateaza mai mult pe consumatorul roman decat sa i se recunoasca public calitatea de "cunoscator" care isi mai si permite.
Insa, dincolo de satisfactia pe care un magazin ca Blossom o va aduce acestei categorii, marele avantaj al pietei va fi altul - educarea publicului. Gata cu duzinile de colectii de acum trei ani, vandute ca fiind noi si, mai ales, gata cu falsurile de doi lei! Pe de alta parte, nici aceia care nu prea au treaba cu shopping-ul de lux nu vor ramane neafectati: nici o casa mare nu-si permite sa isi plateasca angajatii cu mai putin decat costa o pereche de sandale sau un taior, deci si veniturile din zona serviciilor vor atinge noi standarde. Si, nu in ultimul rand, odata lansata prima piesa, dominoul pietei de lux va incepe sa atraga tot mai multe firme de renume, pana la occidentalizarea definitiva a pietei.