Cardul inteligent nu este un business profitabil. Cel putin nu pentru moment, spun reprezentantii marilor banci romanesti. Sa fie insa si bancile mai mici de aceeasi parere? Sau surprizele ar putea aparea exact acolo unde sunt mai putin asteptate?

Este mai mult decat un card obisnuit de plata, este "un mic computer in portofelul fiecaruia", explica recent pentru BUSINESS Magazin managerul programului de smart carduri de la Mastercard International, Bruno Carpreau.

Dotat cu un deja banal cip, cardul inteligent poate functiona la fel de bine si pe post de cartela pentru metrou sau ca bilet de intrare la film si teatru, dupa cum poate memora si datele de identitate sau diverse informatii despre starea de sanatate a posesorului sau. Pe scurt, dupa cum o spune Carpreau, "inlocuieste cu succes multe dintre hartiile obisnuite in portofelul fiecaruia dintre noi".

Europa vestica, dar si tari importante din Est - precum Polonia, Slovacia sau Serbia - l-au adoptat deja, iar la jumatatea anului trecut existau la nivel global mai mult de 300 de milioane de astfel de carduri, emise sub sigla Visa sau MasterCard.

Sunt insa romanii pregatiti pentru astfel de inovatii? Si cand ar putea aparea primul card inteligent si in Romania? In opinia lui Carpreau, acest lucru s-ar putea intampla nu peste foarte mult timp. La celalalt "pol", analistul Sergiu Cone considera ca lansarea de catre bancile romanesti a unui card cu cip ar reprezenta "mai degraba un moft decat un business real". Nu de alta, spune el, dar nu exista inca infrastructura necesara pentru a folosi la "capacitate maxima" un astfel de instrument complex. Practic, in cazul unui card inteligent, banda magnetica pe care sunt stocate informatiile necesare unei plati - cazul cardurilor "clasice" - este inlocuita cu un cip informatic, pe care pot fi inmagazinate aplicatii dintre cele mai diverse.

Ar fi util, e adevarat, adauga Cone, "daca pe un astfel de

as putea avea si asigurarea sociala, carnetul de sofer si functia clasica de plata". Dar daca el nu aduce pentru posesor nimic nou fata un card obisnuit, e greu de crezut ca romanii vor fi dispusi sa plateasca doar de dragul noutatii, mai spune el.

Dar reticenta analistului, nu este, neaparat, impartasita si de jucatorii de pe piata. "Foarte curand, primul card cu cip va fi lansat de una dintre bancile noastre membre", declara pentru BUSINESS Magazin managerul pentru Romania si Bulgaria de la Visa, Catalin Cretu. Si de la MasterCard vin vesti bune: exista deja colaborari cu mai multe banci membre din Romania pentru a implementa cardurile cu cip "atat pe partea de emitere, cat si pe acceptare", potrivit managerului pentru Romania si Bulgaria, Denisa Mateescu.

Surpriza emiterii primului card cu cip pe piata romaneasca nu vine insa, asa cum ar fi fost de anticipat, din partea vreunuia dintre marile nume, ci dinspre o banca de mici dimensiuni si destul de "timida" pe zona de retail. Potrivit informatiilor din piata, Procredit Bank va lansa un astfel de card in zilele urmatoare.

O initiativa similara ar putea veni si din partea BCR, ai carei oficiali au anuntat de ceva vreme, prin vocea directorului directiei de carduri, Ion Matei, ca vor lansa un card inteligent "pana la finele anului". De altfel, BCR a fost cea dintai banca din Romania care a facut primii pasi catre cardul cu cip - inca din luna aprile a acestui an -, insa doar pe partea de acceptare, si nu de emitere. Banca si-a updatat atunci sistemele pentru a putea accepta la plata cardurile cu cip cu care clientii straini ar putea veni in Romania.

Citeste si:

Dar in privinta acceptarii, spre deosebire de emitere, bancherii nici nu prea mai au cum sa-si amane proeictele. "Nu prea avem de ales", explica sefa serviciului de carduri de la Banca Transilvania, Oana Ilas. Incepand cu 1 ianuarie 2006, bancile din regiune care au migrat catre tehnologia cu cip vor avea un avantaj competitiv fata de cele care nu au facut-o inca. Regulile stabilite de Visa si MasterCard spun ca, in cazul unei tranzactii frauduloase, bancile care nu au migrat la tehnologia smart card pierd din start. Este practic vorba despre un transfer de responsabilitate de la bancile care au migrat catre cip la cele care nu au facut-o pana acum. Uniunea Europeana a stabilit o data si mai recenta de initiere a transferului de responsabilitate, anume 1 ianuarie 2005. Apare astfel riscul ca persoanele care comit fraude sa se indeparteze de UE si sa vina pe piete mai putin sofisticate, care inca nu dispun de tehnologia cipului.

Dar cardul cu cip inseamna, de fapt, cu mult mai mult decat protectie impotriva fraudelor. Pe un smart card bancile pot oferi clientilor lor o intreaga gama de aplicatii bancare si de plata, "croite" pe specificul fiecaruia.

La fel de bine, bancile pot colabora cu parteneri cum ar fi comerciantii, companiile de telecomunicatii si de transport, pentru a oferi diverse aplicatii in comun pe card.

Unul dintre cele mai mediatizate exemple in acest sens vine de la Moscova si este rezultatul unui parteneriat intre administratia locala, Banca Moscovei si metroul din capitala Rusiei. Initial, cardul era utilizat exclusiv pentru accesul in statii a celor peste noua milioane de calatori care circula zilnic cu metroul moscovit. Ulterior s-a emis un card special pentru studenti, prevazut cu o fotografie, ce permitea - pe langa accesul la metrou - si dreptul la o reducere cu 30 de procente a abonamentului lunar ca urmare a succesului de care s-a bucurat aceasta initiativa, autoritatile au extins programul astfel incat sa permita pensionarilor, studentilor si veteranilor sa primeasca ajutoarele, subventiile si compensatiile de care beneficiaza din partea statului prin intermediul acestui card de calatorie. In iunie 2002, proiectul a intrat intr-o noua faza de dezvoltare, astfel incat cardurilor sociale li s-a adaugat si functia de plata. Din acest moment, cardurile au fost emise in colaborare cu Banca Moscovei, sub logo-ul Visa Electron. La finele lui 2004, mai bine de 2,8 de milioane de moscoviti aveau un astfel de card inteligent.

Revenind insa la realitatea romaneasca: ati ajuns deja sa va simtiti pierduti intre zecile de carduri de fidelitate pe care le aveti in portofel? Un smart card le-ar inlocui cu succes pe toate, spune Carpreau. In plus, tehnologia cu cip faciliteaza tranzactii mai rapide. In prezent, terminalele instalate la comercianti contacteaza bancile sau alte companii emitente pentru a autoriza platile efectuate pe cardurile traditionale cu banda magnetica. Un card cu cip poate autoriza el insusi o tranzactie, confirmand codul PIN al posesorului prin intermediul POS-ului.

Cu toate astea, exista printre bancherii romani si voci care sustin ca, cel putin deocamdata, este prea devreme pentru a vorbi despre smart card. La BRD, Raiffeisen sau Banca Transilvania, de exemplu, astfel de proiecte sunt lasate pentru anul viitor cel mai devreme.

"Nu este un business", este opinia directorului adjunct al departamentului de carduri de la BRD, Geo Bavro. Si nici nu va fi, considera acesta, pana atunci cand nu va exista infrastructura necesara de acceptare, atat la comercianti, cat si la bancomate.

Cu atat mai mult cu cat "o mare parte dintre romani au mai ales carduri de salarii, si se uita la fiecare cent platit", dupa cum spune Oana Ilas, de la banca Transilvania. In aceste conditii, e greu de crezut ca cineva va fi dispus sa plateasca intre un euro si jumatate si doi, cat ar costa un card inteligent daca el ar fi pus acum pe piata, argumenteaza ea. Pe de alta parte, nici bancherii nu sunt dispusi sa isi asume aceste costuri suplimentare. In acest moment, costul unui card obisnuit este de aproximativ 20 de centi si este suportat in marea majoritate a cazurilor de catre banci. "Da, in Anglia (care este si cea mai mare piata de smart carduri - n.r.), unde taxa anuala pe un card este de 100 de lire sterline, poate ca este profitabil sa emiti smart carduri", argumenteaza Aurelian Stoenescu, de la Raiffeisen. In Romania, insa nu. Motiv pentru care si bancherii austrieci si-au amanat planurile de trecere la smart card abia pentru 2007, "odata cu intreg grupul".

Dincolo de toate argumentele "pro" si "contra" exista si o alta idee, unanim acceptata: smart card-ul va avea piata si in Romania. Ramane intrebarea "cand?".