Prin cateva miscari strategice, grupul MARCO INTERNATIONAL a pus mana pe intreaga industrie de aluminiu din Romania. In spatele acestei operatiuni se afla magnatii rusi Vitali Matsitski si Oleg Deripaska. Miza este ca ALRO Slatina, ALPROM Slatina si ALUM Tulcea sa fie furnizate, la pachet, colosului RUSKI ALUMINIUM. Pentru ca afacerea sa reuseasca, Deripaska a cerut sa scada pretul de achizitie la energie electrica pentru ALRO, la o valoare minima, inghetata printr-un contract ferm pe 15 ani.

Pentru acest veritabil jaf energetic, Matsitski a apelat la grupuri de interese conduse de la Cotroceni de consilierul prezidential Theodor Stolojan. Si presedintele Traian Basescu s-a amestecat in liberalizarea pietei de energie. Primul pas spre monopolul rusesc al aluminiului romanesc s-a produs: de la 1 octombrie, ALRO se va alimenta cu curent direct de la HIDROELECTRICA, cu un pret la jumatate fata de cel pe care-l plateste acum.

O stire foarte importanta a trecut oarecum neobservata in presa de ieri. Grupul MARCO INTERNATIONAL, detinatorul gigantului economic ALRO Slatina si ALPROM Slatina a cumparat miercuri cu 9.000.000 de euro, de pe piata bursiera RASDAQ, firma ALUM Tulcea, detinand astfel controlul pe piata romaneasca de aluminiu. Rusilor de la MARCO, condusi de magnatul Vitali Matsitski, le lipsea exact aceasta investitie pentru a prelua monopolul productiei de aluminiu. Si pentru aceasta au fortat inca din 2003 falimentul societatii ALUM Tulcea. Pe vremea comunismului, strategii lui Nicolae Ceausescu au gandit intregul proces tehnologic de fabricare a aluminului romanesc pe o structura orizontala.

Astfel la Tulcea se fabrica alumina, din bauxita, materia prima a aluminiului fiind apoi transferata la Slatina. Tot asa a functionat aceasta industrie pana in 2002, cand grupul MARCO INTERNATIONAL, devenit actionarul majoritar la ALRO si ALPROM a decis sa forteze preluarea ALUM. Asa ca rusii au decis sa importe alumina din Jamaica, la un pret mult mai mare decat cel oferit de compania din Tulcea. Practic, asta a insemnat condamnarea la faliment pentru ALUM, firma care era unica furnizoare de alumina din Romania, dar care avea si un unic beneficiar: ALRO.

Timp de doi ani, ALUM a incercat sa supravietuiasca santajului economic impus de grupul MARCO, dar, cum era de asteptat, a fost pana la urma inghitita de concernul rusesc. Alum fusese preluata in 2004 de PIOCHE CONSULTANTS, de la grupul BALLI. PIOCHE este inregistrata in Belize, iar in spatele acesteia se afla tot Vitali Matsitski, care mai detine in Rusia si grupul petrolier RINKO.

La o prima vedere s-a parea ca rusii lui Vitali Matsitski au obtinut ceea ce au vrut si acum se vor concentra pe productia de aluminiu si pe cucerirea pietelor internationale. Nimic mai gresit. Vitali Matsitski nu are de gand sa investeasca miliarde de dolari pentru modernizarea ALRO cu tehnologia occidentala, nici sa astepte ani buni pentru amortizarea investitiei. Rusul vrea sa dea un "tun" si atat. Un "tun" de miliarde de dolari. Intentia lui Matsitski este sa vanda, la pachet, intreaga industrie de aluminiu romanesc, grupului rusesc RUSKI ALUMINIUM (infiintat in anul 2000), condus de Oleg Deripaska, impreuna cu miliardarul Roman Abramovici. Deripaska a mai vrut sa cumpere ALRO, in 2000, dupa ce achizitionase ALOR Oradea, care la acea vreme era partener principal al companiei din Slatina. Stratagema lui Deripaska a fost una neizbutita. Deripaska a declarat, atunci, ca a pierdut o batalie, dar nu si razboiul.

Legaturile dintre Matsitski si Deripaska sunt cunoscute inca dinaintea privatizarii ALRO. Deripaska, care este ruda prin alianta cu Boris Eltan, este cel mai tanar miliardar in dolari din Rusia, la numai 35 de ani. In anumite cercuri de afaceri se vorbeste ca Matsitski este doar "cartita" lui Deripaska, prin care acesta din urma vrea sa puna mana pe aluminiul romanesc.

Miza energetica

Deripaska si RUSKI ALUMINIUM au o singura pretentie in toata aceasta afacere. Stiut fiind ca procesul de fabricare a aluminiului este extrem de energofag, practic energia electrica este considerata printre materiile prime, iar ALRO Slatina este cel mai mare consumator de energie electrica din Romania, rusii doresc sa fie rezolvata chestiunea energetica. Cu alte cuvinte, ca ALRO sa achizitioneze cel mai ieftin curent electric de pe piata romanesca. Ca Deripaska sa cumpere, conditia o reprezinta un contract pentru un pret minim fix de furnizare a energiei electrice pe termen de 15 ani, ceea ce ar fi un veritabil jaf energetic.

Si aici, unui observator atent al mutarilor politico-economice care s-au facut in ultimile zile in Romania nu putea sa-i scape faptul ca la inceputul acestei saptamani, cu numai o zi inainte de preluarea ALUM Tulcea de catre MARCO INTERNATIONAL, traderul ENERGY HOLDING a decis sa sisteze furnizarea de energie electrica spre ALRO, urmand ca firma din Slatina sa se alimenteze direct de la sursa, de la HIDROELECTRICA, la un pret ce sfideaza orice concurenta: 12-15 dolari/ MWh, in loc de 24 dolari MW/h, cat e acum. Iata cum in numai trei zile Vitali Matsitski da o dubla lovitura economiei romanesti.

Se va vedea, intr-un episod viitor, ca reusita acestei duble strategii a fost asigurata cu sprijin de la Cotroceni, unul dintre cei care au asigurat tranzactiile fiind consilierul prezidential Theodor Stolojan. Matsitski este si un apropiat al consilierului, caruia, recent, i-a adresat o scrisoare oficiala in care solicita chiar excluderea intermediarului in furnizarea de curent electric catre ALRO si alimentarea direct de la HIDROELECTRICA. Ceea ce, coincidenta, sau nu, se va intampla incepand cu 1 octombrie 2005.

Acelasi observator atent a putut constata ca la derularea incidentului economic a contribuit in mare masura insusi presedintele Traian Basescu, care in nenumarate randuri s-a amestecat in liberalizarea si, mai apoi, in functionarea pietei energetice, vorbind nu o data de "baietii buni" de la "Hidro". Tratamentul preferential pentru ALRO este o sfidare si la adresa celorlalti mari consumatori industriali, care isi achizitioneaza curentul prin dealeri, dar si la adresa consumatorilor casnici, nevoiti sa plateasca energia furnizata de ELECTRICA, la un pret sensibil mai mare, fata de pretul minim reglementat.

ELECTRICA achizitioneaza energie electrica atat "hidro", cat si "termo" si "nucleara". Energia "hidro" este cea mai ieftina de pe piata, urmata de cea "nucleara" si cea "termo". ELECTRICA primeste cate o cota de aproximativ 30 la suta de la fiecare dintre acesti producatori, costurile energiilor se varsa intr-un "cos" comun, dupa care se calculeaza costul energiei, ca medie ponderata a celor trei. Fireste ca daca HIDROELECTRICA va orienta masiv energie catre ALRO Slatina, aportul de energie ieftina "hidro" la "cosul" de la Electrica se va diminua, iar catre populatie se va transmite curent electric de la TERMOELECTRICA si NUCLEARELECTRICA, care au preturile mult mai mari, media crescand, astfel, simtitor.

Deja MARCO INTERNATIONAL are in derulare un contract cu HIDROELECTRICA, de unde primeste energie pe timpul noptii la un pret de 17 dolari/ MWh, in care pret e inclus atat transportul cat si distributia, in timp ce media pe piata (fara transport si distributie), pentru energia furnizata pe timp de noapte e de 35-40 dolari/ MWh.

La unul din capete se afla mafia ruseasca

Si ca sa se inteleaga cat de mare este miza acestei afaceri, pe langa care statul roman pare sa treaca fluierand, vom mai devoala cateva legaturi interesante, de unde se va vedea ca la unul din capetele labirintului financiar se afla chiar mafia ruseasca. Iata ce consemneaza un raport al serviciilor secrete rusesti din 2002, publicat de mai multe ziare moscovite cu portaluri la Internet: "In cercurile de afaceri internationale sunt cunoscute legaturile stranse dintre persoane de la conducerea MARCO INTERNATIONAL, ca Alexander Krasner sau Alan Kestenbaum, si controversatul om de afaceri Marc Rich, retras acum in Elvetia, temerile fiind ca vor fi folosite legaturile acestuia cu mafia ruseasca.

Citeste si:

In 1983, anul in care Marc Rich si Alan Ketenbaum fondau MARCO INTERNATIONAL, primul era acuzat de guvernul SUA ca a prejudiciat statul cu 50 de milioane de dolari si ca a facut afaceri cu Iranul in timpul Crizei Ostaticilor de la Teheran. Sunt cunoscute de asemenea relatiile lui Rich cu grupul TRANSWORLD al fratilor Cernoy, implicati in activitati mafiote si apropiati atat grupului RUSKI ALUMINIUM, cat si grupului SUAL, apartinand grupului ALPHA.

Suspiciunile ar putea fi intarite si de parteneriatul de afaceri proiectat intre firma lui Alan Kestenbaum si RUSKI ALUMINIUM, condusa de Oleg Deripaska. Acesta este prieten si partener de afaceri cu celebrii Boris Berezovski, Anatoli Ciubais, Roman Abramovici. Compania CEMTRADE, o subsidiara a concernului rus RUSKI ALUMINIUM, detine in prezent toate activele la firma ALOR Oradea. Actionarii CEMTRADE sunt Constantin Iavorski, sotia sa Larisa si cele doua fiice, Olga si Irina, iar actionar jurdic - firma din Insulele Virgine Britanice DILCOR INTERNATIONAL LTD.

Obiectul de activitate al companiei CEMTRADE este unul bizar pentru afacerile cu aluminiu: intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii. Noua societate creata de Deripaska prin Iavorski a fost denumita ALUMINA Oradea. Urmare a majorarii pretului energiei electrice, ALOR nu a mai putut produce in conditii eficiente si a acumulat datorii imense. In mai 2000, CEMTRADE devine actionar majoritar, avand drept scop primordial achizitionarea principalului partener al ALOR, ALRO Slatina.

Prima incercare a esuat deoarece compania CEMTRADE nu a reusit, pana in prezent (n.red. - in 2002), sa obtina de la statul roman facilitati la plata energiei electrice, iar planul lui Iavorski de a achizitiona o termocentrala din Oradea - fapt ce ar fi dus la micsorarea tarifelor la energie pentru ALOR - a esuat si el. ALOR Oradea este singurul producator de alumina tubulara din Europa, pe plan mondial existand un singur alt producator, ALCOA (SUA)."

Algoritmul "Deripaska"

Din acest raport reiese clar cum Deripaska a incercat la ALOR acelasi algoritm pe care il incearca acum la ALRO, principala miza fiind scaderea pretului energiei electrice. Daca la ALOR, Deripaska a fortat patrunderea pe piata prin Iavorski, la ALRO, manevra se desfasoara la un nivel mult mai inalt, prin Matsitski, Stolojan si directori din ANRE si HIDROELECTRICA.

De data asta, se pare ca Deripaska are mari sanse de reusita, gratie interventiilor de la Cotroceni, unde, cum spuneam, Vitali Matsitski este primit la orice ora in cabinetul lui Theodor Stolojan. Dupa 1 octombrie, cand ALRO va cumpara curent direct de la HIDROTEHNICA la pret scazut, va aparea si intentia grupului MARCO INTERNATIONAL de a vinde monopolul aluminiului romanesc catre RUSKI ALUMINIUM. Presiunile pentru stabilirea unui pret minim, acelea pe care le mentionam la inceputul articolului vor trebui sa apara intr-un timp foarte scurt, intrucat 33% din pretul aluminiului il reprezinta energia electrica, iar grupul MARCO n-are de unde din alta parte sa suplineasca aceste costuri, intrucat pana acum n-a retehnologizat nimic pentru optimizarea procesului de productie.

In plus, dupa preluarea de miercuri a ALUM Tulcea, grupul MARCO a facut o oferta publica, prin care acorda facilitati tuturor celorlalti actionari independenti care au ramas in cele trei societati (ALRO, ALUM, ALPROM) si care doresc sa-si vanda actiunile. MARCO promite ca ofera un pret considerabil marit fata de piata bursiera, dovedindu-si intentia de a obtine controlul 100% al productiei de aluminiu romanesc. Se pare ca si aceasta a fost una din conditiile impuse de RUSKI ALUMINIUM.

In acest context, MARCO INTERNATIONAL mai are, insa, o problema, de data asta cu AVAS. Din dorinta de a obtine controlul total cat mai rapid, grupul MARCO a facut o marire de capital ilegala la ALRO, iar AVAS a dat in judecata compania in urma cu doua saptamani. Conform procedurilor judecatoresti, tranzactiile de capital interactionariale ar trebui sistate pana la rezolvarea litigiului.

Scandalul privatizarii ALRO

Numele ALRO Slatina este legat de una dintre cele mai dubioase privatizari din Romania. La sfarsitul anului 2000, ALRO asigura 3% din exportul Romaniei. Initial, societate avea ca actionari statul (65,26%) si actionarii rezultati in urma Programului de Privatizare in Masa (34,74%). Societatea a trecut apoi prin mai multe etape de majorare a capitalului social si si-a schimbat structura actionariatului, statul, prin FPS si APAPS pastrand majoritatea actiunilor. In 1999, a aparut ideea si chiar s-au facut pasi importanti in procesul de fuziune dintre ALRO Slatina si ALPROM, firma din acelasi domeniu. Desi sustinuta la inceput, fuziunea celor doua societati a fost abandonata tot de initiatori. Privatizarea ALRO, impreuna cu ALPROM, a figurat intre conditiile de incheiere a unui acord stand-by cu FMI in 1999. Astfel, ALRO/ALPROM au fost introduse in Programul PSAL al Bancii Mondiale pentru Romania. La acea vreme, conditia era ca Romania sa organizeze licitatia pentru stabilirea unui consultant in vederea privatizarii societatii.

Finantele mondiale nu au ocolit tandemul, la acea vreme, ALRO/ALPROM, astfel ca unele dintre cele mai importante banci de investitii si-au manifestat interesul pentru privatizarea societatilor romanesti. Traian Basescu, pe atunci ministru al Transporturilor si negociator-sef in relatiile cu Banca Mondiala in ceea ce priveste Programul PSAL, declara ca ALRO Slatina avea un pret de lansare de 190 milioane de dolari. In cele din urma ALRO a ajuns pe mana celor de la Grupul MARCO INTERNATIONAL. In acest moment, grupul MARCO detine aproape 90% din actiunile ALRO Slatina. Participatia MARCO la capitalul social al combinatului ALRO Slatina a crescut de la 76,08% la 85,26%, dupa ce firma a subscris cea mai mare parte a actiunilor in cadrul unei majorari de capital cu o valoare de 141,2 milioane de lei.

Astfel, Grupul MARCO a subscris 279,6 milioane de actiuni, fata de cele 2,8 milioane preluate de actionarii minoritari. Alte 84,9 milioane de actiuni oferite la vanzare nu au fost subscrise si vor fi anulate. In urma acestei operatiuni, capitalul social al ALRO a crescut de la 211,1 milioane de lei la 352,3 milioane de lei. De asemenea, subscrierile au determinat si modificari in structura actionariatului. Astfel, participatia Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) s-a ajuns de la 16,7% la 10,05%, iar cea a firmei Conef (societate controlata de grupul MARCO) a scazut la 3,2%. Alti actionari detin 1,4% din titlurile ALRO.

O noua afacere pentru rusi

Rezilierea contractului de furnizare de electricitate dintre MARCO INTERNATIONAL si ENERGY HOLDING are loc in conditiile in care si ALRO detine licenta de intermediar, aparand pe lista furnizorilor de energie electrica care au capatat licenta ANRE. In acest context, ALRO este pregatita pentru o noua si uriasa afacere. Acum, societatea din Slatina poate deveni unul dintre furnizorii importanti de energie electrica din Romania. Daca ALRO obtine energie foarte ieftina direct de la HIDROELECTRICA si in cantitati uriase, chiar si cu plata in avans, atunci de ce sa nu o speculeze pe piata de energie? Este o afacere extraordinara sa poti cumpara de la sursa cu un avans de 30 la suta, curent cu 10 dolari/ MWh si sa-l vinzi cu 25 de dolari/ MWh, pretul mediu al pietei liberalizate. Un profit urias, pe langa acela obtinut din producerea aluminiului la un pret mult mai scazut, din acelasi motiv de energie electrica ieftina. Ramane de vazut cu cat va plati RUSKI ALUMINIUM intregul pachet.