Strainii au inceput sa cumpere pamint de acum 5-6 ani, in ciuda legislatiei care spunea ca persoanele fizice straine nu pot detine proprietati funciare in Romania. Prin firme romanesti sau indirect, prin intermediari-persoane fizice, strainii au ajuns sa fie proprietarii a zeci de mii de hectare de teren agricol, in special in vestul si sudul tarii.

Unii au si investit in exploatatii agricole, altii l-au lasat pirloaga in asteptarea aderarii care va salta cu siguranta pretul hectarului. Indiferent de abordare, cei care vor cistiga dupa 2007 vor fi strainii, in timp ce romanii fluiera de acum a paguba. Dupa ce si-au vindut pamintul pe nimic, taranii ajung mai devreme sau mai tirziu la mila statului, pentru un ajutor social, sau vor fi nevoti sa lucreze cu ziua terenurile care cindva le-au apartinut.

Italienii au "saltat" hectarul de la 400 la 2.000 de euro

Pe primul loc in topul cumparatorilor stau italienii. Ei au primit creditele nerambursabile de la UE, ca sa cumpere terenuri agricole in estul Europei. "Au primit intre 800 si 1.000 de euro pentru un hectar. Au venit la noi si au cumparat hectarul cu 400 de euro la inceput, va dati seama ce afacere au facut! Apoi au crescut atit de mult preturile, datorita cererii straine, incit avem acum in Bihor si terenuri care se vind cu 2.000 de euro hectarul", explica seful Directiei Agricole Bihor, Ioan Seracin. In alte zone sint mai multi francezi, greci sau arabi. Toti vor suprafete mari, compacte si, acolo unde nu reusesc sa achizitioneze pina la 1.000 de hectare, arendeaza. Sint motivati de subventiile agricole pe care UE le plateste producatorilor din tarile membre. "Vor sa cumpere teren pentru ca subventiile sint mai mari pentru proprietari decit pentru arendasi, insa oricum sint mai mari decit cele pe care statul roman le da acum. Totusi, chiar si dupa 2007, Romania, fiind stat membru nou, va beneficia de subventii la 30% fata de cele acordate vechilor state membre", spune Seracin.

"S-ar putea chiar sa primeasca bani de la UE ca sa nu produca, sa nu strice piata europeana. Vom avea surprize dupa 2007, cu atitia proprietari straini de paminturi in Romania", pluseaza seful Directiei agricole Brasov, Mircea Luca, mindru ca brasovenii nu si-au instrainat paminturile.

Nimeni nu stie cit din Romania mai e a romanilor

Nimeni nu se arata ingrijorat de amploarea fenomenului, desi majoritatea sefilor de directii agricole au auzit ca italienii, grecii, arabii bintuie satele romanesti si cumpara pamint direct de la persoanele fizice. La Ministerul Agriculturii nu s-a auzit de asa ceva si nici nu exista vreo preocupare. Nici o autoritate nu tine practic vreo evidenta a circulatiei terenurilor in Romania. Directiile agricole ar trebui sa aiba o situatie in ceea ce priveste exploatatiile agricole, insa cazurile reale scapa acestor institutii. Desi legea ii obliga pe proprietari sa-si intabuleze terenurile, in realitate, tranzactiile ramin doar in actele notariale, confidentiale, mai ales daca noii proprietari nu se grabesc sa cultive paminturile respective. Nimeni nu are o statistica cit anume din teritoriul Romaniei nu mai apartine romanilor.

Banatu-i fruncea, il urmeaza Oltenia

Din cifrele estimative date de cele 41 de Directii agricole judetene reiese ca Banatul tine greul, in Timis fiind cumparate de catre straini cele mai mari suprafete, in jur de 78.000 ha. Nici zona Olteniei nu este ocolita. Numai in Mehedinti au fost cumparate de italieni 10.000 ha, la fel si in Dolj. In Bihor, aproape 5.000 ha sint in proprietatea unor francezi, italieni si greci, in Braila, 6.000 ha au luat grecii, in Buzau, 2.386 ha au stapini straini, iar in Giurgiu, strainii au cumparat aproape 2.000 ha. Restul judetelor sint deocamdata "cotropite" pe suprafete mici, nesemnificative sau deloc, dupa cum apare in evidentele oficiale. In realitate, suprafetele sint mult mai intinse si situatia se schimba de la o zi la alta. •

Citeste si:

Au cumparat un sfert din Timis

Directorul adjunct al Directiei Agricole Timis sustine ca, din cele 450.000 de hectare de teren agricol ale Timisului, doar 10% ar fi in proprietatea sau arenda unor societati detinute de italieni. Surse din Directie sustin insa ca suprafata detinuta sau arendata reala este de aproape 100.000 de hectare. "Din 2004, s-a facut o situatie si se stie exact ca italienii au cumparat sau au arendat in Timis aproape 100.000 de hectare", ne-a declarat un functionar al Directiei.

Foarte multe litigii au fost generate de tranzactii cu titluri de proprietate ce urmeaza sa fie eliberate. Oamenii de afaceri italieni au finantat persoane care au incheiat cu taranii promisiuni de vinzare-cumparare a terenurilor cu care statul urma sa ii improprietareasca. Sistemul a generat scandaluri intre sateni in localitatile in care primarii sau membri ai comisiilor de fond funciar au acordat terenul de cea mai buna calitate taranilor care incheiasera promisiuni de vinzare. Fenomenul a generat citeva sute de procese. (M. BOT)

Strainii se inghesuie sa cumpere si vie romaneasca

Suprafetele cultivate cu vita-de-vie sint in momentul de fata una dintre cele mai mari atractii pentru investitorii straini. Multi au deja o istorie in producerea de vin in Romania, dar sint si investitori care acum prospecteaza terenul.

"Nu prea au fost modificari recente. Sint multi italieni interesati, dar inca nu s-a concretizat nimic. Este vorba de cel mai mare producator de bauturi spumante din Italia, precum si de Montpresor, producator care doreste aproximativ 1.000 de hectare in zona Dealu Mare", ne-a declarat Basil Zarnoveanu, presedintele Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV).

In momentul de fata, printre cele mai mari nume internationale care produc vin in Romania se numara Reh Kendermann si Carl Reh Winery din Germania, care produc in judetul Mehedinti. De asemenea, in zona Dealu Mare sint prezenti doi investitori olandezi - Chris Wine si Dan-E-Ro, precum si investitori francezi care au dezvoltat Domeniile Viticole Franco-Romane. Totodata, in Prahova "domina" britanicii de la Halewood LTD.

In conditiile in care aproape in toate statele UE plantarea de noi culturi este interzisa, Romania aflata cu un picior in Comunitatea Europeana reprezinta o solutie benefica pentru producatorii care doresc sa se extinda. Mai ales ca preturile de achizitie sint mult sub cele din statele comunitare. Spre exemplu, in timp ce la noi o vie imbatrinita se poate cumpara si cu 2.000-3.000 de euro pe hectar, in statele UE preturile pornesc in general de la 15.000 de euro.

De asemenea, in tara noastra hectarul de vita-de-vie tinara costa in jur de 15.000 de euro, in timp ce in statele comunitare, intr-o zona viticola buna, costurile pot ajunge pina la 200.000 de euro. "Romania este o oportunitate pentru ca va intra in UE, este o piata libera si are un potential viniviticol important atit din punct de vedere cantitativ, cit si calitativ. De asemenea, dupa 2007 noi avem o perioada de gratie de 8 ani pentru reconversia din soiuri hibride in cele nobile la care se adauga o rezerva de plantare de 2.830 de hectare, ceea ce face din Romania o tara cu posibilitati de dezvoltare pentru cei care le ei acasa au dificultati din acest punct de vedere", a mai spus presedintele ONIV.