In timp ce Presedintia si Guvernul se lauda cu actiunile de atragere a "vitalelor investitii green-field", functionarii Agentiei Romane pentru Investitii Straine si cei ai autoritatilor locale fac schimb de... limbaj de lemn si indiferenta

Autoritatile locale fie nu dau doi bani pe adresele trimise de ARIS, prin care institutia solicita date privind eventuale oportunitati de afaceri, fie ii iau pur si simplu in ras pe functionarii ARIS. Spre exemplu, ARIS a avut surpriza sa fie chestionata (poate pe buna dreptate): "Cum putem sa va dam asigurarea printr-o abordare pro-activa a suportului necesar in vederea dezvoltarii proiectelor de investitii directe?.... Ce este abordarea pro-activa?"

Primari si consilieri locali de la PSD, PD, PNL, PC, UDMR, PNTcd, fiecare reprezentand cel mai adesea interese divergente. Nu doar pe cele ale partidului, ci si pe cele personale.

O agentie guvernamentala cu un personal subdimensionat, care nu poate face mai nimic pentru a se impune si a-si face auzita vocea, chiar daca are pe masa proiectul unei investitii majore. O agentie care are la indemana o lege veche de cinci ani pentru facilitatile acordate investitorilor, dar care mai cade in capcana limbajului de lemn. Inchipuiti-va, deci, ce poate rezulta din interactiunea dintre cele doua "parti".

Romania a pierdut, in ultima perioada, o serie de investitii majore. Subiectul a fost amplu dezbatut in presa centrala si nu numai, iar cei mai mari vinovati au fost gasiti, de regula, cei de la Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS), in calitate de interfata intre investitorii straini si autoritatile locale.

Exista, insa, o problema. Mare parte dintre aceste autoritati locale dau dovada de incompetenta si nepasare totala.

"Vom propune Guvernului scheme eficiente de facilitati, de ajutor de stat, diferentiat pe regiuni de dezvoltare. In acest moment, fiecare Consiliu Local, fiecare consilier poate influenta, prin votul sau, politica generala de atragere a investitiilor straine a Romaniei", spunea Ana-Maria Cristina, presedintele ARIS.

Intr-adevar, prin voturile unui Consiliu Local, Romania poate pierde mormane de bani, cum s-a intamplat, recent, la Cluj, cu compania franceza Montupet. Aceasta a renuntat la o investitie de 120 de milioane de euro in Romania, din cauza unor consilieri care se trezisera pe partea gresita in dimineata respectiva.
Autoritatile locale au refuzat sa vanda un teren francezilor sub pretul pietei, fara sa se gandeasca la consecintele acestui gest iresponsabil.

Drept urmare, Bulgaria se bucura, in prezent, de 120 de milioane de euro, promise initial Romaniei, doar pentru ca autoritatile locale de la Ruse n-au ezitat sa intinda imediat "covorul rosu" unui mare investitor si sa ii gaseasca un teren gratuit imediat.

Citeste si:

De asemenea, graitor este si exemplul autoritatilor locale din comuna Dragomiresti, judetul Ilfov, unde era planificata o alta investitie straina, cea a francezilor de la ElcoBrandt. Compania este cel mai mare producator de echipamente electrocasnice din Franta, si intentiona sa investeasca 23 de milioane de euro intr-un centru de productie, dar acest lucru nu a parut sa sensibilizeze, in nici un fel, primaria din Dragomiresti.

"Ce companie? Da, au venit aici, au facut o nota ca vor sa cumpere nu stiu ce teren, si au plecat. Ce facilitati le-am promis? Pai, ce facilitati sa le dau eu? Poate doar sa le grabesc putin actele", a fost raspunsul primarului din Dragomiresti, Gheorghe Socol, intrebat, cu putin timp in urma, de Curierul National, daca stie ca francezii se gandesc serios sa mute investitia in Polonia.

Recent, primarul a fost contactat din nou, pentru a fi intrebat daca stie ca decizia a fost luata, si investitia destinata comunei sale a plecat in Polonia.
"Nu stiu ca au plecat... mie nu mi-a spus nimeni nimic. Eu n-am de unde sa stiu ce decizii ia o firma privata. Deciziile astea probabil le iau in urma unor studii economice, tehnice, financiare", a marturisit Socol. Un comentariu ar fi de prisos.

Doua raspunsuri la 146 de adrese

In data de 24.06.2005, ARIS a solicitat autoritatilor locale de la nivelul fiecarui judet si Agentii de Dezvoltare Regionala (in numar de opt) informatii privind facilitatile care pot fi oferite si strategia pe care fiecare dintre aceste autoritati o are pentru a atrage investitori straini, precum si o situatie a terenurilor disponibile care pot fi prezentate investitorilor straini, ne-au precizat surse din cadrul ARIS. Au fost trimise, astfel, aproximativ 126 de adrese (in 41 de judete si municipiul Bucuresti) la fiecare prefectura, Consiliu Judetean, orase si municipii din tara. Termenul solicitat de ARIS pentru raspunsul autoritatilor locale a fost de doua saptamani. Interesul acestora fata de solicitare a fost, insa, aproape inexistent. Pana la 5 iulie 2005 agentia a primit opt solicitari de informatii suplimentare, pentru ca autoritatile locale n-au inteles ce li se cere, si doar doua raspunsuri la informatiile solicitate, dintre care unul de la o Agentie de Dezvoltare Regionala.

Replici mucalite

Interesant lucru, adresele ARIS au reusit pana la urma sa stimuleze si cheful de scris al unor functionari ceva mai mucaliti de prin teritoriu, care au tinut sa afle: "Cum putem sa va dam asigurarea printr-o abordare pro-activa a suportului necesar in vederea dezvoltarii proiectelor de investitii directe?.... ce este abordarea pro-activa?". O atitudine explicabila pana la un punct, avand in vedere expresiile utilizate de ARIS, dar care nu scuza trimiterea informatiilor cerute.

De altfel, ARIS oate chiar sa deschida o expozitie cu raspunsurile primite, dintre care mai citam: "Este de ajuns doar o enumerare a acelor domenii prioritare din judet pe care le consideram ca pot veni in intampinarea investitorilor straini... sau doriti explicatii suplimentare? Daca da, care ar trebui sa fie aceste explicatii?"; "Sper ca nu va doriti sa va enumar domeniile de pregatire ale tuturor salariatilor din judet", a considerat de cuviinta sa raspunda un functionar.