La inceput de iulie 1999, eram la Sofia, pentru a scrie despre noul leu greu bulgaresc. Venisem cu imaginea relativ recenta a bulgarilor care treceau Dunarea sa-si cumpere paine. Plecam cu o imagine care mi se parea ciudata - cu numai 10 leva puteai sa-ti astamperi foamea.

Cand vorbesti de bani, de hartia pe care o ai in portofel, vorbesti de incredere. Vorbesti de sentimentul pe care il ai atunci cand stii ca banul muncit te ajuta sa-ti cumperi asta si-ti mai ramane si pentru astalalta. Cand stii ca ce-i in mana nu-i minciuna. De altfel, asa se si numeste moneda emisa de banca centrala a unei tari (BNR in cazul nostru) - moneda fiduciara (de la latinescul fiducia).

"Din punct de vedere psihologic, va pot spune despre experienta din Italia, unde am trecut de la lira cu multe zerouri la euro, o moneda mai "grea" - aveai senzatia unei cheltuieli mai mici, mai ales la cumparaturi, pe ideea ca mai putine zerouri a pret mai mic. Surpriza mai putin placuta a venit la sfarsitul lunii - am cheltuit tot ce-am avut. Altminteri, din punct de vedere comercial, intre "leul greu" si "leul vechi" nu este o mare diferenta, ce conteaza este echilibrul lui in relatia cu euro si dolar. Si fara zerouri, o moneda se poate devaloriza!", spune Lorenzo Stoppani, 33 de ani, un italian stabilit la Giurgiu, unde conduce o firma de textile, a sintetizat cum devine treaba cu leul greul - ne va da psihologic un sentiment de bine, dar care nu va dura atata timp cat increderea nu ne va fi dezamagita.

Cand leii nu merg cu zerouri in coada

Pe psihologie au mizat si autoritatile atunci cand au hotarat sa faca un leu mai mic cu patru zerouri, dar care sa arate mai puternic. Probabil ca daca ar putea, Guvernele ar lua decizia de-a cosmetiza moneda nationala ori de cate ori ar simti ca moralul economiei e la pamant. De obicei, femeile merg la coafor cand simt nevoia unei schimbari. Si politicienii se simt mai bine cand cosmetizeaza coada leului. Dar aici procesul de transformare este unul riscant - inseamna ca au cheltuit banii si au obosit populatia degeaba daca, pe langa coada, nu schimba si coama leului. Cu alte cuvinte daca nu-l repun pe tronul de rege, de care economia sa fie mandra.

Moneda este imaginea economiei. Iar daca leul a ajuns atat de slab incat nu s-a mai vazut decat coada din el este numai pentru ca economia a mers prost si foarte prost. O economie bolnava isi strica sangele (banul) si atunci organismul (investitorii, angajatii) a cautat pseudomijloace de schimb - valuta (dolarul, marca germana, euro mai nou), bonuri de compensare energie, bonuri de masa etc. Si, cu voie de la politic, au proliferat ciupercile numite arierate (datorii neonorate la bugetele statului) si economie subterana (despre care se presupune ca pleaca de la o cincime din economia contabilizata).

Pe ce ne bazam?

Tabloul e cunoscut. S-a schimbat insa suficient incat sa faca loc unui leu greu? Pe ce ne bazam atunci pentru a ne permite un leu mai cu greutate?

Dupa ce se lovisera de fundul prapastiei, bulgarii aveau in 1999 Consiliul monetar FMI (inca mai au) si practic leva nu putea sa se mai umfle din nou dupa denominare, pentru ca era legata, unu la unu, de puternica marca germana. Din fericire, noi am reusit sa scapam de Consiliu. Din pacate, nu am putut renunta de tot la profesorul FMI, ceea ce inseamna ca inca nu suntem suficient de sanatosi sau suficient de credibili pentru a fi vazuti pe picioarele noastre.

Dar, iarasi din fericire, economia romaneasca a reusit sa se schimbe intr-un punct esential - preturile nu mai sar necontrolat in aer. Inflata medie anuala a ajuns anul trecut la numai 11%. Pentru cine isi aduce aminte de inflatia de acum 10-12 ani (momentul cand practic leul a inceput sa se imbogateasca cu podoaba de zerouri), saltul este urias. Mai mult, Banca Nationala vorbeste acum de tintirea inflatiei, astfel incat sa putem ajunge, in sfarsit la o rata medie anuala scrisa intr-o singura cifra.

S-a creat astfel cadrul absolut necesar denominarii - increderea in leu. Fenomenul cresterii economisirii in leu a fost dublat si de aprecierea monedei nationale in raport cu principalele valute, astfel incat denominarea a inceput sa para o miscare nu doar politic ci si economic justificata. Chiar daca nu am ajuns inca la capatul european al tranzitiei economice, putem sa marim usor viteza, mizand pe efectul psihologic al leului greu. Oamenii vor incepe sa fie mai atenti la maruntis si atunci vor fi si mai circumspecti la cresterile de preturi din piata. Daca, din incredere in moneda nationala, vor face mai multe depozite in lei, atunci va creste cererea de lei. Toate acestea se vor vedea in accelerarea procesului de dezinflatie.

Argumentele pro

Sigur, lista argumentelor denominarii poate fi extinsa. Costurile cu intretinerea masei monetare vor fi mai mici: apare bancnota de 500 de lei (cinci milioane lei vechi) care va "strange" sumele mari de bani, bancotele sunt mai mici, deci mai usor de tiparit, creste numarul de monezi metalice, care, practic, nu se deterioreaza. Cifrele vor fi mult mai usor manipulate prin sistemele informatice ale bancilor, comerciantilor etc. Populatia si mediul economic incepe sa se obisnuiasca cu preturi in format european, ceea ce va fi foarte folositor in pregatirea pentru trecerea la euro. BNR a adoptat chiar formatul bancnotelor euro, desi valorile nominale nu sunt echivalente.

Este clar ca suntem inca departe de o economie "echivalent" europeana. La fel de clar insa ca leul greu nu este solutia miraculoasa. El vine doar sa ne spuna ca viitorul poate fi mai simplu ("totul se simplifica", asa cum suna sloganul denominarii) intr-o perioada in care avem nevoie de orice incurajare. E suficient sa ne gandim numai la brambureala fiscala (pe de-o parte cota unica, de cealalta cresteri de taxe pe consum). Ca un facut nici contextul economic nu are timp sa-i spuna "bine-ai venit" noului leu - deficitele cresc alarmant (dupa cinci luni, avem un deficit comercial cu un miliard de euro mai mult decat anul trecut, iar per ansamblu deficitul de cont curent a explodat cu 77% in primele patru luni), investitiile sunt mai mici decat anul trecut, recolta agricola a fost revizuita cu 10-20% in jos, BNR pregateste noi restrictii ale consumului privat, benzina bate la un euro, din cauza accizelor si pretului incredibil al barilului (care a ajuns sa depaseasca si 60 de dolari), gazul, energia urca mereu...

Fata nevazuta a denominarii

Nici o masa nu e pe gratis, se spune in tarile cu ┬�bani grei". Pentru multi, la inceput, denominarea va fi inghitita cu nervi si cheltuieli.

Sa presupunem ca am trecut de socul primului salariu in lei noi. Vorbe precum "in urma cu 30 de ani, cand m-am angajat, castigam tot atat" vor fi desigur la ordinea zilei. Perioada de tranzitie la leul greu va fi insa una de "vigilenta" monetara. Inca nu ne e clar daca sa lasam ┬�bacsis┬� sau sa cerem rest 1 ban (100 de lei vechi). Probabil ca toti am inceput sa ne imaginam: mergem la piata, ne costa 7 lei, avem o bancnota 5 lei si alta de 50.000, trebuie sa ne dea rest 3 lei, dar daca nu are suficienti lei noi, o sa ne dea si in zeci, mii si sute vechi... Intr-o piata sufocata de plata cu banul "gheata" (cash), ne putem astepta la incetinirea ritmului tranzactiilor obisnuite. (Partea pozitiva este ca apare oportunitea extinderii sitemului de plati prin card). Oficial, dualitatea celor doi lei este prelungita pana la sfarsitul anului viitor (in Bulgaria a fost de doar o jumatate de an). BNR a lasat sa se inteleaga ca inca nu au fost amortizate costurile cu vechea emisiune monetara, in special cu bancnotele mari, pentru a putea fi repede inlocuita.

Citeste si:

Probleme de 50 de lei

"In Turcia am vazut cum fiecare patron avea o brosura cu denominarea. Si la noi, informarea trebuia sa mearga la amanunt. Nu trebuie lasati acum patronii sa-si bata capul cum sa adune trecutul cu viitorul", spune Adrian Izvoranu, presedintele patronatului din xxxxxxxxxxxxx, aratand ca multor companii le este neclar cum vor inregistra anumite cheltuieli din primul semestru.

Pentru contabili, derizoria suma de 50 de lei vechi, de la care se face rotunjirea in sus sau in jos, incepe sa fie o adevarata problema "Nu este clar cum se inregistreaza diferentele rezultate din conversia in lei noi a elementelor de activ si a celor de pasiv. Se poate incalca un principiu fundamental al contabilitatii - bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent", ne spune un contabil al unei firme din Bucuresti.

Lei noi, softuri noi

Tot ce inseamna bancomat, casa de marcat, masina de numarat bani trebuie sa fie adaptat banilor noi. Cei mai afectati raman tot micii comercianti, cei care au una-doua case de marcat, mai putin "inteligente". Costurile nu sunt de neglijat. Un distribuitor de case de marcat din Petrosani, spre exemplu, actualizeaza softul pentru "30 de euro, fara TVA". "Din cele 300 de case de marcat si POS-uri pe care le-am avizat din 1999 incoace, numai 80 au nevoie nevoie de aviz suplimentar", spune Elena Herisan, membru in Comisia de avizare a aparatelor de marcat, din cadrul Institutului de Tehnica de Calcul.

La taximetristi, situatia pare sa fie mai simpla, deoarece "doar doua-trei tipuri de aparate necesita reautorizarea".

Laurentia Tolea are o mica bacanie in Targoviste, pentru care incepe sa adune deja costurile "detaliilor". Nu stie cum se vor descurca vanzatorii de la ghiseu ("nu e clar cum trebuie sa facem monetarul"). Se gandeste deja ca poate contabilul va cere cresterea salariului, pentru ca va avea mai multa bataie de cap cu evidentele contabile. Ca va trebui sa schimbe din nou facturile fiscale, dupa ce in ultimele luni s-au tot schimbat (personalizate, cu codul IBAN, acum cu noul capital social). Iar un carnet cu 50 de facturi costa aproape 300.000, pardon 30 de lei. Noroc ca nu mai trebuie sa plateasca pentru schimbarea casei de marcat (intra in abonamentul anual de service) si nu are probleme cu capitalul social.

Si capitalul se schimba

Potrivit statisticii Oficiului Registrului Comertului, 6.146 de societati comerciale au actiuni/parti sociale a caror valoare nominala nu este multiplu de 100, deci nu se poate denomina.

"In cazul in care societatile comerciale nu se conformeaza acestor dispozitii in termenul legal mentionat mai sus, incepand cu data de 1 iulie 2005, ONRC va proceda la diminuarea valorii nominale a actiunilor/partilor sociale, astfel incat aceasta sa devina multiplu de 100 de lei vechi, cu reducerea corespunzatoare a capitalului social", spune Rodica Manea, avocat, consultant KPMG. Pentru actionarii cu pachete semnificative de actiuni aceasta operatie automata. Pe de alta parte, foarte putine societati si-au ajustat singure capitalul - ne-a declarat Eugen Ghiulea, directorul general ONRC. Un motiv ar putea sa fie si procedura greoaie pentru modificcarea capitalului social - hotararea cu privire la majorare/reducere poate fi luata numai de catre Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor/Asociatilor sau Asociatul Unic (dupa caz), ceea ce presupune respectarea conditiilor statutare si legale de convocare si cvorum - precizeaza Rodica Manea.

"Trecand peste inerentele rotunjiri in plus ale preturilor, in esenta, denominarea are un impact psihologic care intareste tendinta de dezinflatie. Denominarea declanseaza un cerc virtuos al increderii in moneda nationala, dar efectele acestuia se pot pierde rapid daca economia nu vine cu o sustinere reala. Increderea in leu poate fi afectata in conditiile mentinerii dezechilibrelor actuale".
Dragos Pislaru, director executiv, Institutul "Grupul de Economie Aplicata

"In principiu, denominarea nu schimba valoarea unei actiuni, dar rotunjirile inevitabile vor putea duce la cresteri ale cotatiilor, pe fondul unei cresteri in volum. Ar fi un impuls pentru tranzactiile de pe bursa, care se afla intr-o stare de acalmie in ultimul timp. Nu cred ca acest preturi aparent mai mici vor atrage investitorul mic, "de pe strada". Problema noastra este sa-i recuperam pe cei intrati in piata la inceputul anului, cand bursa era in crestere".
Septimiu Stoica, vicepresedinte Bursa de Valori

"Daca vor aparea cresteri de preturi, acestea vor fi din cauza cresterii costurilor si nu pe motiv de denominare. Daca acum la noi o paine este 7.000-11.000 de lei, si dupa denominare va fi tot atat - intre 70 de bani si 1 leu si 10 bani. Pe ansamblu, cred ca denominarea va avea efecte pozitive, in primul rand prin faptul ca va incuraja economisirea".
Dinel Boromiz, patron grupul de panificatie Boromir

Leul cu cifre grele

La 1 iulie, vor fi puse in circulatie 155 de tone de bancnote, 610 tone de monede din noua emisiune; In total, vor intra pe piata 2,2 miliarde lei noi (22.000 miliarde lei vechi), reprezentand un sfert din numerarul aflat in circulatie; pana la sfarsitul anului, se estimeaza ca procentul va ajunge la 60%.

Noua emisiune costa BNR circa 30 de milioane de euro; Banca Natioanla a colaborat cu noua firme din tara si strainatate pentru aceasta emisiune.