Reporterii EVZ au intrat, in exclusivitate, in posesia dosarului din procesul intentat la Stockholm lui Peter Fallenius, fostul manager al Elektro Invest AB, o companie a grupului ABB. Marturiile din timpul procesului aduc date noi in scandalul "Spaga suedeza". Mai multi martori, printre care oficiali scandinavi, au spus ca sustin varianta mitei si au adus precizari suplimentare. Potrivit marturiilor, sefii concernului cunosteau foarte bine detaliile negocierilor, iar unele dintre acestea se faceau cu acordul Ministerului de Externe de la Stockholm. Apar date noi si in ceea ce priveste modul de plata.

Reamintim ca Peter Fallenius a declarat in instanta: "Am mituit cinci inalti demnitari romani". Pe unul dintre acestia l-a indicat ca fiind "primarul Bucurestiului" din perioada 1997-1998 (Viorel Lis). In acea perioada suedezii vizau recuperarea unei datorii de la Romania, dubalete de beneficii economice. O parte din mita oferita a provenit de la "companii private si persoane particulare". EVZ va continua materialele despre acest caz, care duce, in final, la guvernul Adrian Nastase. Dosarul din Suedia a ajuns si la PNA, care va trebui sa reia cazul, dupa ce l-a audiat numai pe Viorel Lis.

In marturia facuta la Stockholm in fata procurorilor suedezi, Peter Fallenius, fost director al Elektro Invest Romania, divizie a concernului suedezo-elvetian ABB, a furnizat informatii importante despre negocierile desfasurate cu statul roman pentru recuperarea datoriei istorice.

Acuzatiile lui Fallenius la adresa oficialilor romani

• Negocierile se purtau "cu ministrii din Guvernul Romaniei si cu primarul Bucurestiului din acea perioada" (n.r. - Viorel Lis).

• In acea perioada au avut loc "doua-trei schimbari de guvern, partenerii de dialog se schimbau si negocierile se reluau".

• "S-au platit sume mai mari sau mici tot timpul pentru ca negocierile sa continue. Romanii doreau un avans pentru investitii, formule de plata pentru ca ei sa ajunga la o solutie favorabila, sa fie activi in rezolvare". Mai clar, demnitarii de la Bucuresti implicati voiau mita pentru a rezolva chestiunea.

• La aproape toate intilnirile desfasurate, negociatorii romani primeau diferite sume de bani. "Era vorba de sume de circa 1.000 de dolari, uneori mai mici sau mai mari si pentru plata scolilor copiilor".

• La un moment dat, "romanii voiau o constructie pentru plati", adica un plan prin care acestia urmau sa primeasca mita. La acel moment, Elektro Invest a semnat un contract de consultanta pentru obtinerea platii datoriei cu Chaville Development, o firma controlata de Mihai Cotfas.

• "Montajul financiar" a fost facut cu Chaville si cu Kropara, societate controlata de Fallenius, ambele inregistrate in paradisul fiscal din Insulele Virgine. 600.000 dolari au fost virati de Elektro Invest catre Chaville, de unde aproximativ 200.000 au ajuns la Kropara, adica la Peter Fallenius. Suma de 600.000 dolari a reprezentat o parte din mita care ar fi fost data, sub diferite forme, oficialilor romani.

• Anterior semnarii contractului de consultanta, in 1997, la Bucuresti lucrurile deveneau mai clare. Ministrul finantelor de la acea vreme, Mircea Ciumara, pregatea un proiect de lege pentru plata datoriei in valoare totala de 800 de milioane de dolari, reprezentind o suma cash, dar si intreprinderi sau investitii.

• In acel moment, isi aminteste Fallenius, Cotfas, cel care tinea legatura cu reprezentantii Bucurestiului, a spus ca "romanii vor si ei partea lor". Concret, era vorba de "un numar de ministri" care voiau "o suma ca avans si apoi o parte din acordul final". "Partea" din acordul final, mai explica fostul manager al ABB, se referea la un procent din suma totala.

• Mai apoi, situatia s-a schimbat in rau, in sensul ca promisiunea romanilor de a aproba plata datoriei nu s-a mai realizat. Este vorba despre momentul decembrie 1997, cind in sedinta de guvern nu s-a mai aprobat proiectul initiat de fostul ministru al finantelor, Mircea Ciumara. Acesta tocmai fusese schimbat din functie si inlocuit cu Daniel Daianu, care a sesizat ca lucrurile sint necurate si a cerut premierului Victor Ciorbea sa nu fie aprobata propunerea lui Ciumara.

Companii suedeze "au cotizat" in Romania

Fallenius mai spune ca o parte din sumele oferite ca mita unor inalti demnitari ai statului roman proveneau din banii "dati cash de diferite companii".
Nici la acest capitol fostul manager al ABB nu da detalii, dar lasa sa se inteleaga faptul ca acesti bani ar fi provenit de la firmele suedeze care aveau interese sa obtina intreprinderi romanesti in contul datoriei tarii noastre catre ABB.

Reamintim ca, la acea vreme, Fallenius a adus la Bucuresti mai multi reprezentanti ai unor firme suedeze pentru a vedea intreprinderi de la noi care ar fi urmat sa fie privatizate in contul datoriei. Printre acestea, Volvo, Scania si alte "nume mari". De asemenea, Fallenius mai spune ca "de o parte din mita avea grija Mihai Cotfas".

Acest lucru deoarece "romanii vorbeau prost englezeste, iar unii foarte prost germana", iar Cotfas, care era de origine romana, media contactele.

Un fir care duce la Ciumara

Interesant este faptul ca, la vremea respectiva, ministrul Mircea Ciumara avea un fiu care studia la Universitatea din Gteborg, bursa aranjata cu sprjinul lui Mihai Cotfas, una dintre persoanele care au jucat un rol-cheie in afacerea "Spaga suedeza". Reamintim ca Mircea Ciumara a fost cel mai activ sustinator al rezolvarii chestiunii datoriei istorice catre Suedia. In acest sens, la sfirsitul lui 1997, el a propus o hotarire de guvern pentru plata unei sume de 800 de milioane dolari catre ABB, decizie care nu a fost insa acceptata in cadrul guvernului Ciorbea, la interventia celui care l-a inlocuit pe Ciumara la finante, Daniel Daianu.

Dedesubturile unui caz de coruptie

Unul dintre martorii in proces, Dag Klackenberg, director general al Companiei nationale a Apelor (Vattenfall), unde Fallenius a fost membru al Consiliului de Administratie, a spus ca el crede in varianta oferirii de mita pentru oficialii romani. Klackenberg, a carui sotie e de origine romana, a marturisit ca a discutat cu Fallenius de mai multe ori dupa ce scandalul a izbucnit in presa suedeza. Acesta i-a explicat care au fost dedesubturile scandalului "Mita suedeza" si "l-a crezut". Mai mult, Klackenberg a spus in fata procurorilor ca "explicatia era credibila".

De asemenea, directorul general al Apelor din Suedia a spus ca Fallenius ar fi facut obiectul unei cercetari interne a ABB, dar in urma acesteia "nu s-a gasit nimic". El a mai spus ca "au fost plati pentru servicii indeplinite" si "onorarii pentru consultanta". Klackenberg a mai declarat ca a fost de mai multe ori in Romania si are o concluzie proprie: "Era vorba de mita pentru romani".

Tranzactii la Milano

Eva Halvarsson, director general in Ministerul Suedez al Economiei, a afirmat in instanta ca se cunoaste cu Peter Fallenius "de mai multi ani". Ea este reprezentantul statului suedez in administrarea unor companii de stat, printre care caile ferate, posta, apele, alcool si vin. Spune ca l-a intilnit pe Fallenius la minister, pe 22 decembrie 2003, impreuna cu Ulf Adelsohn de la Caile Ferate si Dag Klackenberg de la Societatea de Ape. Atunci, fostul manager al ABB a povestit ca s-au infiintat patru companii pentru membrii guvernului roman, ca sa-i mituiasca. Sediile acestor companii nu erau in Romania si nici in Suedia, ci intr-o alta tara occidentala. Halvarsson a spus explicit ca "cele patru companii au fost facute ca sa dirijeze bani catre membrii guvernului care, la rindul lor, sa contribuie la eliberarea marii sume de bani catre statul suedez". Una dintre firme era controlata de Mihai Cotfas, un suedez de origine romana. Ea mai spune ca, la un moment dat, "se credea ca totul era gata, dar a mai durat". "In 1999 s-a primit ajutor de la guvern si de la FMI.
Cit priveste partea legata de mite, guvernul nu era implicat, dar ABB stia de mite", a spus Halvarsson. Eva Halvarsson a adaugat in instanta ca stie de la Fallenius de efectuarea unor tranzactii la Milano. Acestea vizau acordarea unor sume unor oficiali romani, prin intermediul unor firme. Tranzactiile ar fi avut loc pina in anul 1998, inclusiv.

Spaga "privata"

Gunnar Bjorkenor, fost membru al conducerii ABB, implicat in negocieri din vara lui 1998, a spus in instanta ca din Elektro Invest faceau parte patru companii - AB Elektroinvest, Romania Invest AB, Elektro Invest Romania si Bucuresti Nord Est Energy SRL. "Au fost chiar si persoane private care au dat mita", a marturisit el. Negocierile se faceau cu acordul Ministerului de Externe al Suediei, a mai spus Bjorkenor.

Plati prin... PSD Ltd.

Cei 600.000 de dolari au trecut din contul Electroinvest in cel al Chaville (firma off-shore a lui Cotfas), dar nu inainte de a trece printr-o alta firma, numita PSD (Project Solutions Development), inregistrata in Zrich. Intelegerea dintre Electroinvest Romania si PSD Ltd. prevedea ca banii nu vor putea fi utilizati decit conform instructiunilor scrise date de Electroinvest. Potrivit unui reputat analist financiar consultat de EVZ, faptul ca banii au trecut prin alta firma indica faptul ca nu era un simplu contract de consultanta. "Este foarte posibil ca aceasta combinatie, care includea "o firma vehicul pentru plati speciale", adica PSD Ltd., sa fi avut drept scop plati neortodoxe, adica mita", ne-a declarat analistul.
"Altfel nu se explica de ce o corporatie atit de importanta nu a facut plati directe pentru un contract de consultanta", a adaugat el. De asemenea, el afirma ca din documente reiese ca nu Chaville, adica Mihai Cotfas, era beneficiarul sumei. El primea acesti bani "pentru a-i da mai departe".

Transferuri inaintea negocierilor

La dosarul lui Fallenius apar mai multe tranzactii bancare, precum si corespondenta acestuia. Intr-unul dintre documente (datat 30 iunie 1998), Fallenius ii cere lui Albert Matzinger sa urgenteze un transfer bancar (vezi facsimil dreapta). Este foarte important ca banii sa ajunga in cont pina "miercuri dimineata", cind negocierile "urmau sa inceapa". Despre ce negocieri era vorba? Corespondenta este vaga, dar vine cu indicii. "Tranzactia este un depozit (loan/deposit) pina se finalizeaza negocierile pentru un contract major de furnizare in Europa de est". Miercuri era data de 1 iulie 1998. Coincidenta sau nu, a doua zi guvernul de la Bucuresti anunta ca este dispus sa reia "discutiile" cu executivul de la Stockholm. Purtatorul de cuvint Rasvan Popescu declara ca premierul Radu Vasile ii va transmite o scrisoare omologului sau suedez, Goran Persson, pentru a-i comunica decizia guvernului de la Bucuresti.

Citeste si:

Erau enuntate si principiile: reluarea discutiilor intre experti guvernamentali "asa cum primul-ministru suedez a propus in scrisoarea sa din 20 februarie 1997", stabilirea sumei si incheierea unui acord.

Mita pentru ministri, firme speciale pentru "spagi", bani plimbati pentru a li se pierde urma: Dosarul din Suedia a ajuns zilele trecute si la PNA

Nota de plata achitata de contribuabilul roman: peste 300 milioane dolari

Caz aproape inchis in Suedia

ABB Suedia: Nu am gasit dovezi privind "teoria" mitei. Ingalill …stman, vicepresedinte in cadrul ABB Suedia, ne-a declarat ca Justitia suedeza a respins in totalitate "teroria mitei", iar ABB nu a gasit, in urma anchetei interne, dovezi ca s-ar fi dat mita.
Intrebat la ce concluzii a ajuns ABB in urma verificarilor facute cu privire la cheltuirea sumei de 600.000 de dolari din contractul dintre Electroinvest Romania si Kropara Trading, prin firma PSD Ltd, …stman a raspuns: "Nu inteleg intrebarea". Oficialul ABB a spus, de asemenea, ca unele dintre afirmatiile cuprinse in ziarul "Dagens Nyheter", care a declansat scandalul "Fallenius", "sint verificate, altele nu".
…stman nu a dat detalii despre vizita lui Lis, spunind ca la acel moment nu a participat nici unul dintre actualii angajati ABB.

"Nu cunoastem aceasta informatie", a raspuns …stman la intrebarea privind oferta facuta de ministrul de finante Decebal Traian Remes privind un acord in 1998-1999.

Condamnat pentru delapidare. La sfirsitul lunii aprilie a acestui an, Peter Fallenius a fost condamnat la trei ani de inchisoare pentru delapidare, intrucit ar fi prejudiciat cu 1,5 milioane concernul ABB. Fostul manager a fost arestat la inceputul acestui an. La inceputul lunii aprilie, fusese eliberat dupa ce a spus ca a mituit cinci inalti oficiali romani. Desi delapidarea s-ar fi produs in urma cu citiva ani, cazul a ajuns in justitie la sfirsitul lui 2003, in urma dezvaluirilor facute de cotidianul suedez "Dagens Nyheter".

Investigatie in curs in Romania

Ancheta la PNA. Dosarul este in cercetare la PNA, dar ancheta este extrem de complicata. Pina acum a mers la Parchet numai Viorel Lis. In urma deciziei Curtii Constitutionale potrivit careia PNA nu poate cerceta parlamentari, este posibil ca si dosarul acesta sa fie preluat de Parchetul General, spun surse din PNA.

Guvernul: Nu stim cine a fost in concediu in Suedia. EVZ a contactat Guvernul Romaniei pentru a afla cine sint demnitarii care au mers in concediu in Suedia. Potrivit dosarului de la Procuratura din Stockholm, un martor a spus ca unor oficiali romani li s-au oferit vacante in strainatate. "Demnitarii si ceilalti salariati anunta momentul in care incep efectuarea concediilor de odihna sau a altor concedii (ex: medicale), insa deplasarile demnitarilor in interes personal nu sint centralizate la cabinetul primului-ministru", spune executivul.

"Au fost oameni din Romania care au jucat in stil coruptiv". Ilie Serbanescu, fost ministru in cabinetul Ciorbea, spune ca atit partea suedeza, cit si "oameni din Romania" au jucat urit in perioada respectiva (1997). "A fost o chestiune urita nu numai pentru ca au fost oameni din Romania care au jucat in stil coruptiv, probabil ca nu de florile marului... Dar, in primul rind, partea oficiala suedeza", ne-a declarat Serbanescu. "I-au pus pe altii sa negocieze (n.r. - ABB), au insistat ca problema datoriei sa fie inclusa in acordul cu FMI...". Serbanescu a adaugat ca al doilea guvern Ciorbea "a gasit lucruri aparent montate in directia respectiva", dar Daniel Daianu le-a stopat.

Misteriosii ministri. Pentru cei care urmaresc dosarul au aparut o serie de indicii cu privire la inaltii oficiali romani care ar putea fi implicati. In cazul in care s-a dat mita, acest lucru este foarte greu de probat daca au fost bani-gheata. Alta varianta este ca "spagile" sa se fi dat sub forma de contracte de consultanta prin firmele unor apropiati. In acest caz, singura sansa de a afla numele celor mituiti este urmarirea traseului banilor, afirma surse judiciare.

Miza afacerii: recuperarea datoriei Romaniei catre Suedia

Miza negocierilor dintre ABB si statul roman era recuperarea unei datorii datind din anii ‘20. O mica parte din aceasta a fost platita de regimul Ceausescu sub forma unor investitii suedeze in Romania. Suedia dorea insa recuperarea intregii sume, dar si a unor plati compensatorii.

Pina in 1996, au existat doar contacte intre parti fara a se avansa in discutii. Negocierile au inceput efectiv in 1997. La aceea vreme, Mircea Ciumara, ministru al finantelor, a propus plata unei sume de 800 de milioane dolari, afacere care a cazut.

"Cheia" afacerii sint doua personaje: Peter Fallenius, vicepresedinte ABB si Elektro Invest, si romano-suedezul Mihai Cotfas, reprezentant al ABB, dar si consilier al lui Mircea Ciumara. 600.000 de dolari au fost folositi drept plata pentru "consultanta" in aceasta afacere, sustine Fallenius.

Afacerea a fost pecetluita de guvernul Nastase

Sub diferite guverne ale coalitiei CDR-UDMR-PD nu s-a ajuns la rezolvarea datoriei catre Suedia. Chestiunea a fost transata de fostul premier Adrian Nastase. In 2001, statul suedez a primit 120 de milioane de dolari. Ulterior, concernul ABB a obtinut contracte in valoare de peste 200 de milioane de dolari in domeniul energetic romanesc. O nota de plata de peste 300 de milioane de dolari.

Victor Ciorbea, prim-ministru (1996-1998)
A refuzat achitarea a 800 de milioane de dolari, inclusiv beneficii economice, catre partea suedeza.

Mircea Ciumara, ministrul finantelor (1996-1997), ministrul industriilor (1997-1998), ministru de stat (1999-2000)
A facut un lobby intens si un proiect de act normativ pentru un montaj financiar de 800 de milioane. L-a "turnat" pe Viorel Lis in momentul in care a izbucnit scandalul.

Daniel Daianu, ministrul finantelor (1997-1998)
S-a opus acordului la care ajunsese Ciumara. Spune ca era "o schema diabolica" si ca impovara bugetul. Intrebat de mita, a spus ca el crede ca "s-au facut plati".

Calin Popescu-Tariceanu, ministrul industriilor (1996-1997)
A acordat un contract fara licitatie, la Portile de Fier, concernului Sulzer-ABB

Viorel Lis, primarul Capitalei (1997-2000)
A mers in Suedia pe banii ABB. Este acuzat ca a primit mita. Era vizat pentru afaceri adiacente datoriei.

Radu Vasile, prim-ministru (1998-1999)
In 1998, anunta reluarea negocierilor. Cu citeva zile inainte, Fallenius ii cerea bancherului sau sa aiba banii pregatiti pentru "negocieri".

Decebal Traian Remes, ministrul finantelor (1998-2000)
A propus un "montaj financiar" de 300 de milioane de dolari.

Mugur Isarescu, prim-ministru (1999-2000)
A cerut ca negocierile sa se poarte nu cu ABB, ci cu guvernul suedez. A acordat cel putin un contract prin derogare de la lege unei firme a grupului ABB.

Adrian Nastase,prim-ministru (2000-2004)
A girat "montajul" financiar cu partea suedeza. Relatii foarte strinse cu premierul social-democrat suedez, Goran Persson.

Mihai Tanasescu, ministrul finantelor (2000-2004)
A semnat acordul pentru stingerea datoriei.

Dan Ioan Popescu, ministrul economiei (2000-2004)
A girat contractele ABB care au urmat acordului privind datoria.

Mircea Geoana, ministrul de externe (2000-2004)
A relansat problema datoriei, in cadrul unei vizite la Stockholm.