Bacteriile si organismele rudimentare care traiau pe Terra au cunoscut un varf evolutiv in urma cu aproximativ trei miliarde de ani, gratie unei "inovatii genetice" intense, ce a condus la aparitia a peste 25% din totalul genelor existente in ADN-ul speciilor actuale de pe planeta.

Identificarea momentului in care viata a aparut pe Terra si descrierea acestui moment reprezinta una dintre principalele preocupari stiintifice ale biologilor si paleontologilor, scrie MEDIAFAX.

Cu ajutorul studiilor efectuate pe numeroase fosile, s-a descoperit ca viata de pe Terra a intrat intr-o perioada de evolutie rapida in urma cu 580 de milioane de ani, aceasta perioada fiind denumita "explozia cambriana". Evolutia speciilor a continuat timp de milioane de ani pentru a ajunge la biodiversitatea pe care o cunoastem in zilele noastre.

Primele dovezi ale existentei vietii pe Terra dateaza din urma cu aproximativ 3,8 milioane de ani. Insa evolutia pe care viata a avut-o pe planeta este dificil de monitorizat, singurele forme de viata din era precambriana constand in cateva familii de bacterii si alte organisme unicelulare, lipsite de cochilii si de schelete, care au lasat in urma lor foarte putine resturi fosilizate.

  • Ce au toate organismele vii in comun?

Toate organismele vii au insa un anumit bagaj genetic propriu - genomul. Si pentru ca toate organismele au mostenit acest genom - sau cel putin o parte din el -, de la stramosii lor, biologii americani, specialisti in modelarea evolutiva, au avut ideea de a se folosi de genomurile moderne pentru a reconstitui evolutia microorganismelor ancestrale.

In cautarea stramosilor precambrieni, cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Cambridge (SUA) au plecat de la 100 de genomuri actuale, de acum binecunoscute. Ei au introdus aceste informatii intr-un model matematic, luand in calcul toate tipurile de evolutie pe care acestea ar fi putut sa le cunoasca de-a lungul timpului: aparitia sau disparitia genelor, transmiterea prin hibridare sau "jefuirea" unei specii de catre o alta etc.

Citeste si:
Cei care au murit în incendiul de la Neamț nu pot fi indentificați...
Persoanele care au murit în...

Aceste "fosile genomice" reconstituite pe computer sugereaza faptul ca, in intervalul cuprins intre 3,3 - 2,8 miliarde de ani in urma, o perioada relativ scurta in istoria planetei, organismele vii de pe Terra au beneficiat de o intensa inovatie genetica, ce a "dopat" biodiversitatea din acea perioada, prin aparitia unei multitudini de specii noi. In timpul acestui interval au aparut 27% din genele actuale, afirma autorii acestui studiu, publicat in revista britanica Nature.

Specialistii americani au descoperit, totodata, ca un numar mare dintre aceste noi gene erau asociate, intr-un mod sau altul, cu oxigenul, in special cu un proces biochimic care coordoneaza "transportul de electroni".

Acesta este un fenomen revolutionar pentru organismele vii din epoca (microbi si plante), deoarece permite miscarea electronilor prin membranele celulare, conducand astfel la aparitia respiratiei, bazata pe admisia de oxigen si absorbtia de energie solara, in cadrul fotosintezei.

Citeste si:
Cîțu: Uniunea Europeană este un proiect în continuă evoluție pe...
Cîțu: Uniunea Europeană este...

Oxigenul a inceput sa se acumuleze in atmosfera terestra abia in urma cu 2,5 miliarde de ani. Acest eveniment a distrus, probabil, un numar mare de organisme incapabile sa respire acest gaz si a fost denumit "marea oxidare" sau "catastrofa oxigenului".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.