Uniunea Europeana inaugureaza la 1 ianuarie o conducere bicefala de un nou tip, formata din presedintele permanent Herman van Rompuy si de presedintia rotativa spaniola, toata lumea sperand sa existe o colaborare armonioasa, dar frictiunile s-au facut deja simtite, relateaza AFP.

La acest binom creat de Tratatul de la Lisabona se adauga, pentru a complica si mai mult reprezentarea Europei, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care este hotarat sa nu se lase pus in umbra, si noul responsabil pentru diplomatia UE, Catherine Ashton.

"In realitate, noul sistem nu este mai putin complicat si nici mai putin stratificat decat precedentul. Nu va fi usor ca acesta sa functioneze", atrag atentia intr-un raport doi experti ai European Policy Center, Antonio Missiroli si Janis Emmanouilidis.

In plus, raspunsul la intrebarea lui Henry Kissinger privind numarul de telefon la care raspunde Europa ramane in continuare fara un raspuns clar.
Tratatul mentine sistemul presedintiilor semestriale asigurate prin rotatie de tarile membre, rol care de la 1 ianuarie revine Spaniei, pentru toate domeniile in afara de reuniunile sefilor de stat si de guvern - care intra in atributiile lui van Rompuy - si ale afacerilor externe - care sunt responsabilitatea lui Ashton.

"Marea vulnerabilitate a Tratatului de la Lisabona este mentinerea presedintiei rotative a UE", subliniaza presedintele grupului ecologist din Parlamentul European, Daniel Cohn-Bendit, potrivit NewsIn.

Fostul premier belgian, care de la 1 ianuarie isi preia oficial functia din fruntea Consiliului European, dupa ce timp de o luna a stat in mod voit mai retras, va trebui sa gaseasca o cale de a colabora cu Spania.

Seful guvernului spaniol, José Luis Rodriguez Zapatero, a reusit sa obtina organizarea in tara sa a mai multor summituri importante, cum ar fi cel dintre UE si SUA, unde va participa si Barack Obama, si cel cu tarile din America Latina.

"Am ajuns la un 'gentlemen's agreement': domnul van Rompuy va prezida reuniunile, dar domnul Zapatero va fi langa el si va avea un rol central", a subliniat ministrul spaniol de externe, Miguel Angel Moratinos.

Moratinos promite ca tara sa isi va juca deplin rolul prevazut de Tratatul de la Lisabona. "Nu exista concurenta intre presedintia spaniola, presedintele Consiliului si Inaltul reprezentant, functiile fiind complementare", asigura el.

Astfel, avand in vedere ca afacerile externe revin in principiu presedintiei rotative, oficialiul spaniol si-a oferit ajutorul lui Ashton in domeniile de interes pentru Spania: Orientul Apropiat, America Latina, Africa de Nord si Mediterana.

Dar cine va gestiona cu adevarat dosarele economice? Spania, care va prezida reuniunile regulate ale ministrilor de finante? Sau von Rompuy care deja si-a pus amprenta prin convocarea, in februarie, cel mai probabil pe 11, a unui summit privind relansarea cresterii si prezervarea modelului social?
Preluand astfel conducerea, presedintele "stabil" al Europei incearca sa nu incalce nici flancul lui Barroso, considerat a fi marele castigator al recentelor jocuri de putere de la Bruxelles, dupa ce a sustinut cu fermitate nominalizarea lui Ashton - membra a echipei sale si pe care el a propus-o Londrei -, la fel ca si a lui von Rompuy. Doua personalitati sunt putin cunoscute pe scena europeana si nu risca sa-l puna intr-un con de de umbra prea curand.

Barroso va prelua din februarie un nou mandat de cinci ani, avand la randul sau ca prioritate dinamizarea economiei europene pana in 2020. Momentul reintarii sale in functie coincide cu cel in care se va tine primul summit al erei van Rompuy, observa AFP.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.