Despre fostele republici sovietice: Cine poate insela mai bine Moscova?

Anul 2009 urma sa fie runda Rusiei in lupta pentru vecinii sai. De-a lungul intregului an, in pofida propriilor probleme economice, Moscova a acordat sume mari de bani vecinilor sai saraci din fosta Uniune Sovietica, in incercarea de a-si asigura loialitatea lor pentru o lunga perioada de timp si de a limita influenta Occidentului in regiune.

Totusi, statele vecine Rusiei par sa aiba alte planuri. Belarusul, caruia Moscova i-a promis un ajutor financiar de doua miliarde de dolari, critica public Kremlinul si-si exprima preferintele pentru Europa, primind in acelasi timp bani de Fondul Monetar International (FMI). In plus, Uzbekistanul, alaturi de Belarus, refuza sa semneze un acord pentru formarea unei Fortele Colective de Reactie Rapida, pe care Moscova o considera o alternativa pentru NATO.

Mai mult, Turkmenistanul a anuntat in luna mai ca va incheia un acord pentru exploatari de gaz cu o companie germana, iar Armenia l-a decorat pe dusmanul de moarte al Moscovei, presedintele georgian Mihail Saakasvili, relateaza New York Times, citat de NewsIn.

Cea mai mare sfidare insa a venit din partea Kirgizstanului, care ar trebui sa primeasca un ajutor financiar de 2,15 miliarde de dolari din partea Rusiei. Fosta republica sovietica s-a razgandit si a decis sa mentina baza aeriana americana de la Manas, folosita in aprovizionarea trupelor americane din Afganistan, pe care Rusia o dorea inchisa.

"In spatiul post-sovietic a inceput un joc de noroc: Cine poate insela mai bine Kremlinul? Ce rezultat sclipitor al Rusiei dupa patru ani de eforturi diplomatice!", a scris analistul militar Aleksandr Golt la aflarea deciziei privind baza de la Manas.

Putine lucruri sunt mai importante pentru Rusia decat sa-si restabileasca influenta in republicile din fosta URSS, a caror pierdere este pentru multi rusi la fel de dureroasa ca lipsa unui picior.

Competitia pentru Georgia si Ucraina a deteriorat relatiile dintre Moscova si Washington pana la un nivel care aminteste de Razboiul Rece. Acest subiect va fi unul dintre principalele dezbatute in cadrul discutiilor care vor incepe luni in capitala rusa intre presedintele american Barack Obama si cel rus Dmitri Medvedev.

Abilitatea Rusiei de a atrage si pastra de partea ei statele vecine nu mai este la fel de impresionanta. Metodele folosite de Kremlin constau intr-o combinatie de stimuli precum energie ieftina sau fonduri si amenintari privind sanctiuni comerciale sau suspendarea aprovizionarii cu gaz.

Razboiul din Georgia pare sa fi subminat insa pozitia Moscovei. In loc sa devina obediente, asa cum s-au temut multi observatori occidentali ca se va intampla, fostele republici sovietice au inceput sa isi apere si mai mult suveranitatea. In plus, liderii acestor state au invrajbit in repetate randuri Rusia si Occidentul, uneori chiar si China, unul impotriva celuilalt, desi acest lucru nu a adus stabilitate si prosperitate tarilor lor.

Cu alte cuvinte, in asa-numita zona de interese privilegiate a Moscovei, Rusia este doar inca un competitor. "Nu exista loialitate. (...) Rivalitatea este dinamica. Trebuie sa intre in joc, sa concureze", a declarat Oksana Antonenko de la International Institute for Strategic Studies, cu sediul la Londra.

Decizia Kirgizstanului cu privire la baza din Manas este un studiu de caz interesant. Oficiali rusi, printre care si Medvedev, au salutat decizia, iar aceasta reactie ar putea fi adevarata si sincera, insa presedintele kirghiz Kurmanbek Bakiev este cel care a obtinut tot ce si-a dorit.
Moscova isi dorea inchiderea acestei baze, importanta in procesul de aprovizionare a trupelor americane din Afganistan. De cealalta parte, Kirgizstanul voia mai multi bani. In luna februarie, Moscova parea sa fi dat marea lovitura anuntand intr-o conferinta de presa ca va acorda un ajutor de 2,15 miliarde de dolari, in timp ce Bakiev spunea ca Statele Unite trebuie sa paraseasca Manas in sase luni.

Kirgizstanul a primit in luna aprilie prima transa din ajutorul financiar rus, un transfer de urgenta de 150 de milioane de dolari si un imprumut de 300 de milioane de dolari cu dobanda mica. Astfel, Bakiev a putut plati salariile si pensiile in timp ce isi lansa campania pentru a primi un al doilea mandat la conducerea tarii. Apoi, republica a socat intreaga regiune anuntand ca a ajuns la un nou acord cu Statele Unite, potrivit caruia Washingtonul va plati de peste trei ori mai mult pentru chiria bazei aeriene, de la 17,4 la 60 de milioane de dolari pe an. In plus, Kirgizstanul va mai primi si fonduri americane in valoare de 50 de milioane de dolari. Ramane de vazut daca Rusia isi va tine promisiunea pana la capat.

Bakiev "s-a jucat cu rusii, apoi cu" americanii, a declarat Alexander A. Cooley, profesor de stiinte politice la Barnard College, care a tratat disputa pentru baza din Manas in cartea sa recenta, Base Politics. "Este vorba doar de a obtine cat vor", a adaugat Cooley.

Ar trebui totusi sa fie usor pentru Rusia, care ii depaseste cu mult atat in suprafata, cat si in bogatie pe vecinii sai in Eurasia. Rusia mentine o prezenta militara in peste o jumatate dintre fostele republici sovietice, iar o mare parte din populatiile acestora urmaresc presa rusa pentru a afla informatii. In plus, Moscova poate acorda asistenta importanta la alegeri, asa cum s-a intamplat in Republica Moldova, careia Rusia i-a promis 500 de milioane de dolari, cu numai patru saptamani inainte de scrutinul legislativ.

Totusi, planurile Rusiei pentru a-si consolida sprijinul capitatelor vecine nu poate fi considerata cu adevarat o strategie. Presedintele belarus Aleksandr Lukasenko, care si-a indreptat privirea spre Occident, a primit atat stimuli, cat si sanctiuni din partea Moscovei. Astfel, initial Rusia i-a oferit un ajutor financiar de doua miliarde de dolari, apoi a criticat Belarusul pentru politica sa economica, ulterior a impus un embargou asupra produselor lactate belaruse, pentru ca apoi sa modifice aceasta interdictie. Rusia califica agresivitatea sfidaroare a lui Lukasenko drept o cacealma.

"Imita o cearta cu Rusia pana cand Occidentul va cere regimului sau sa faca schimbari serioase, iar atunci cu siguranta va ceda.(...) Este numai o dovada a comportamentului sau lacom", a declarat parlamentarul Konstantin Zatulin, un sustinator fervent al ambitiilor Rusiei in fosta URSS.

Iar exemplele pot continua. Fiecare republica post-sovietica are o "politica multidirectionala", a declarat Zatulin. Acesta a precizat ca nu a fost nemultumit de aceste tactici, insa raspunsul sau are o limita. "Care e rostul unei dezamagiri? Mandria vine inainte de cadere. Sunt tari slabe, dependente si sarace care vor sa atraga atentia asupra lor - si nu numai atentie, ci si sprijin. Nu le pot critica pentru aceasta. Insa exista cateva limite care nu ar trebui depasite", a adaugat parlamentarul.

Iar problema consta in faptul ca farmecul Rusiei nu le atrage prea mult pe fostele membre URSS. In mod ideal, Rusia ar trebui sa reprezinte un model atractiv pentru vecinii sai, atat din punct de vedere politic, cat si economic. Tinere generatii ar invata rusa pentru ca asa vor, iar aliantele postsovietice ar fi cluburi la care vecinii ar face coada pentru a adera.

In concluzie, Moscova va trebui sa foloseasca alte instrumente decat transferul de bani pentru a iesi din criza financiara cu un bloc politic solid. Asa cum spunea Aleksei Muhin, directorul organizatiei nonprofit Center for Political Information: "Iubirea cumparata cu bani nu va dura multa vreme. (...) Asa este iubirea cumparata. (...) Nu este foarte de incredere".

---

Despre autor: