Locuitorii Crimeei au votat la 16 martie 2014, in cadrul unui referendum controversat, sa se alature Rusiei, dar in prezent cresterea preturilor si schimbarea birocratiei testeaza loialitatea peninsulei din Marea Neagra.

Culorile steagului ucrainean pe cutiile postale si numerele de inmatriculare ale masinilor sunt printre ultimele vestigii ale unei alte ere, inainte ca Rusia sa sfideze comunitatea internationala si sa anexeze Crimeea.

In prezent, stema Rusiei straluceste pe cladiri, garduri si pe portile garnizoanelor din capitala Crimeei Simferopol, simboluri ale controversatei schimbari de regim din peninsula. "Sunt plusuri si minusuri", afirma Victoria, mama a trei copii, in timp ce se plimba pe strada pietonala Karl Marx din Simferopol. "Desi devine din ce in ce mai greu, intrebati pe toata lumea: 95 la suta (dintre ei va vor spune) ca nu vor sa se uite inapoi", adauga ea.

Ca multi locuitori, Victoria lauda beneficiile sociale, precum asistenta medicala gratuita, care au fost instituite. "Dar trebuie, de asemenea, sa ne obisnuim cu toate legile noi", adauga ea. Incalcita birocratie rusa si cozile de asteptare lungi pentru noile pasapoarte sunt printre principalele nemultumiri ale populatiei. Iar cei care detin terenuri sau case trebuie sa bage mana adanc in buzunar pentru a-si inregistra proprietatile, scrie MEDIAFAX.

In fata Parlamentului din Crimeea stationeaza un tanc al Armatei Rosii din al Doilea Razboi Mondial, cand rusii si ucrainenii au luptat impotriva unui inamic comun. Alaturi, muncitorii repara principala biserica din oras, Biserica Ortodoxa Rusa, un proiect implementat sub presedintia lui Vladimir Putin.

Inca sunt vizibile fotografiile si buchetele de flori depuse pe strada in amintirea celor ucisi in capitala ucraineana Kiev anul trecut, cand demonstrantii prooccidentali s-au confruntat cu politia inainte ca presedintele ucrainean Viktor Ianukovici sa fuga in Rusia. Peste 100 de protestatari si numerosi politisti au murit atunci. Unii dintre ei erau cunoscuti ai fostului ofiter in armata ucraineana Vladislav. "Erau prietenii mei", sustine barbatul in varsta de 34 de ani, care acum traieste din transportul turistilor.

Citeste si:
Explozii puternice la o rafinărie din Krasnodar. Rușii spun că au...
Explozii puternice la o...

"Inlaturarea de la putere a presedintelui a socat populatia la vremea respectiva", a declarat el. "Nimeni nu a vrut un Guvern care sa vina la putere prin forta". Se preconizau alegeri si zilele coruptului Ianukovici erau numarate, subliniaza el. Vladislav este multumit ca Crimeea a fost ferita de astfel de violente si ca acum este oficial ruseasca.

In prezent, el primeste o pensie lunara de 23.000 de ruble (355 de euro), de aproximativ trei ori mai mare decat atunci cand Crimeea apartinea Ucrainei.

Daca imbunatatirea conditiilor de trai va fi de durata, "vom vedea", spune el.

Impactul sanctiunilor occidentale este vizibil. Preturile cresc, restaurantul McDonalds local s-a inchis, iar bancomatele resping cardurile de credit straine.

Constructia unui pod care sa lege Crimeea de Rusia peste stramtoarea Kerci este de asteptat sa aduca o schimbare. Dar construirea celor 19 kilometri la un cost total de 3,5 miliarde de dolari ar urma sa se incheie abia in 2019.

Citeste si:
Scenariu 2050: Câți locuitori va mai avea România peste 30 de ani
Scenariu 2050: Câți locuitori...

Intre timp, cei care se opun schimbarii puterii raman discreti. Fostul manager din domeniul turismului Katia sustine ca cei care nu sunt de acord sunt rapid identificati de serviciile secrete ruse FSB.

"Oamenii sunt cu adevarat speriati. La inceput, tot ce vedeau erau banii rusesti, dar acum sunt dezamagiti", sustine femeia in varsta de 40 de ani, de etnie rusa.

Ea a refuzat sa predea pasaportul ucrainean si a respins oficial cetatenia rusa. "Acum nu pot obtine un loc de munca si am drepturi de sedere limitata in apartamentul meu, chiar daca este proprietatea mea", sustine Katia, care spera sa se mute in curand la Kiev pentru a-si accesa contul bancar.

In plus, exista aproximativ 300.000 de tatari musulmani care locuiesc in Crimeea, dintre care multi au boicotat referendumul de anul trecut. Amintirile deportarii brutale din 1944 a tatarilor sub conducerea Moscovei sunt inca vii, iar ei se simt tot mai marginalizati.

Citeste si:
Discursul lui Joe Biden, așteptat de o lume întreagă: „Hamas şi...
Discursul lui Joe Biden,...

Dar in portul Sevastopol, devotamentul a fost accentuat de evenimentele din 2014. Fondat in timpul tarinei Ecaterina cea Mare, Sevastopol a gazduit Flota rusa a Marii Negre timp de 230 de ani - chiar si dupa destramarea Uniunii Sovietice in 1991, cand a fost incheiata o intelegere cu Guvernul ucrainean cu privire la statutul sau.

Pe strada principala, magazinele de suveniruri vand tricouri si halbe cu imaginea lui Putin, precum si magneti de frigider cu steagul Rusiei.

Printre crucisatoarele si submarinele ancorate in port, o nava de razboi arboreaza un steag rosu cu crucea albastra a Sfantului Andrei, steagul fortelor rebele proruse care lupta in estul Ucrainei, in semn de solidaritate cu cauza lor.

Portul a fost si ramane un bastion sudic al puterii armate a Moscovei.

"Referendumul din urma cu un an a fost ca o sarbatoare publica", afirma Daria, care administreaza un magazin alimentar. "Au fost cozi de asteptare atat de lungi (la vot). Prietena mea si cu mine am cumparat special un stilou cu cerneala permanenta pentru ca nimic sa nu poata fi sters de pe voturile noastre", afirma ea.

Citeste si:
Cu ce lider se întâlnește Vladimir Putin în prima sa vizită în...
Cu ce lider se întâlnește...

Ea este mandra ca este rusoaica si cel mai mare regret al ei fata de separarea de Ucraina, in afara de faptul ca nu poate lupta in estul tarii, o reprezinta separarea multor familii, inclusiv a ei. "Bunicii mei locuiesc in apropiere de Kiev", sustine Daria. "Doar bunica vorbeste cu noi, bunicul nu, pentru ca noi sustinem Rusia", explica ea.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.