Astfel, popoarele a caror gramatica asociaza prezentul cu viitorul tind sa aiba o abordare orientata mai puternic spre viitor, potrivit unui studiu al profesorului de economie comportamentala Keith Chen de la universitatea americana Yale, care imparte limbile vorbite in lume in doua categorii in functie de cum este perceput conceptul timpului.

"Actul economisirii depinde fundamental de intelegerea faptului ca persoana ta din viitor - pentru care economisesti - este intr-un fel echivalenta cu persoana ta din prezent. Daca limba diferentiaza intre prezent si viitor, pare ca te determina sa disociezi usor fata de situatia actuala de fiecare data cand vorbesti. Asta face mai grea economisirea", a declarat Chen pentru BBC Business Daily, transmite MEDIAFAX.

Un roman va economisi mai putin decat un german sau un japonez si are o predispozitie mai ridicata pentru fumat si obezitate, reiese din studiul "Efectele limbii asupra comportamentului economic: Dovezi din rate de economisire, comportamentul privind sanatatea si activele la retragerea din activitate".

Spre deosebire de popoarele cu forme gramaticale clar definite pentru viitor, popoarele unde distinctia nu este evidenta economisesc probabil cu 39% mai mult pana la sfarsitul vietii, in timp ce pe parcursul unui an exista o probabilitate cu aproape o treime mai mare sa puna bani deoparte.

De asemenea, vorbitorii care folosesc forme de prezent in referirile la viitor au o probabilitate cu 24% mai redusa sa fumeze si cu 13% mai mica sa fie obezi, in timp ce sansele sa fie activi fizic sunt cu 29% mai ridicate, afirma economistul.

Citeste si:

Romana intra in categoria limbilor care fac clar diferenta intre prezent si viitor, cu tendinte mai slabe de economisire si o preocupare mai redusa fata de sanatate. Alte limbi clasificate similar sunt bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sarba, slovaca, spaniola, turca sau ucraineana, se arata in studiu.

La polul opus se afla limbile in care diferenta prezent-viitor nu apare clar si depinde de interpretarea din context. Printre acestea se afla o serie de limbi din Europa, precum daneza, olandeza, germana, finlandeza, flamanda, islandeza si norvegiana; din Asia, precum cantoneza, mandarina, indoneziana si japoneza; respectiv din Africa, precum swahili.

Cercetarea profesorului de la Yale a starnit critici in randul economistilor si lingvistilor. Profesorul John McWhorter, lingvist la Universitatea Columbia, afirma ca influenta gramaticii unei limbi asupra modului in care utilizatorii acesteia percep lumea este redusa.

"Gradul in care limba formeaza gandurile este limitat. Vorbim de reactii de ordinul milisecundelor. Nu s-a dovedit ca ar exista o legatura cu modul in care oamenii percep lumea sau isi traiesc viata. Este o idee tentanta, dar nu are sens", a declarat McWhorter.