Imposibilitatea unei persoane de a-si satisface o nevoie este puncul de plecare pentru mari disconforturi si in cele din urma la lipsuri. Criza financiara mondiala care isi face de cap pe mapamond in prezent, este principala cauza pentru lipsurile ce vor urma si care pot avea efecte grave.

“Criza financiara, venind la un timp asa de scurt dupa criza de hrana si cea de combustibil, va afecta cel mai probabil persoanele defavorizate din tarile in curs de dezvoltare”, a declarat presedintele Bancii Mondiale (BM), Robert B. Zoellick, intr-un raport de pe site-ul BM.

Desfiintarea unui numar mare de locuri de munca va accentua saracia, va spori numarul de imbolnaviri si va duce la cresterea numarului de oameni care nu se pot alimenta in mod adecvat in tarile in curs de dezvoltare. Acest lucru va influenta negativ sistemele de securitate sociala, care nu vor mai face fata, arata raportul anual de evaluare a securitatii la nivel mondial redactat de un ONG britanic, Oxford Research Group (ORG) si citat de NewsIn.

"Impactul direct al crizei este mai putin dramatic in sectoarele financiare ale tarilor mai sarace”, a declarat directorul Developement Prospects Group, Uri Dadush in raportul BM. “Dar fara indoiala si acestea vor fi lovite de scaderea exportului (pentru piata globalaeste asteptat un declin de 2,5% in 2009), de reducerea remitentelor trimise de muncitorilor emigrati si de scaderea pretului pentru bunuri, care vor a afecta tarile exportatoare de marfuri” a adaugat Dadush.

Toate acestea vor alimenta probabil nemultumirile la scara larga si vor conduce la aparitia unor miscari sociale radicale si violente, care vor fi controlate recurgand la forta, arata raportul. Deja, exista indicii privind accentuarea tulburarilor sociale in China si a rebeliunii maoiste in India.

"Ne confruntam cu cea mai mare criza economica de doua generatii incoace", a comentat autorul raportului, Paul Rogers, consultant ORG si profesor la Universitatea Bradford. "Fie raspundem ca o comunitate globala, fie ca un grup restrans de tari bogate si puternice".

Potrivit raportului ORG, tarile bogate s-au concentrat pana in prezent asupra masurilor destinate sa intensifice cooperarea in domeniul financiar, ceea ce este irelevant pentru tarile mai sarace. "In schimb, ar trebui sa se profite de ocazie pentru a introduce reforme economice fundamentale, care sa anuleze diviziunile saraci/bogati, ce s-au adancit atat de mult in ultimele trei decenii", a spus Rogers.

Citeste si:

In aceiasi ordine de idei, Justin Lin, Director Economic la BM, a afirmat intr-un discurs tinut in octombrie la Institutul Corean de Dezvoltare din Seul ca "este foarte important ca toate tarile sa se alinieze pentru a face fata crizei intr-un mod cooordonat”. Acesta a adaugat ca "indiferent care vor fi detaliile efortului multicultural, ideea este ca scara probleme cere o mare creativitate. Nu putem fi constransi de structurile institutionale si de abordarile construite pentru lumea de dinaintea globalizarii financiare”.

Alti factori majori de insecuritate sunt schimbarea climatica, concurenta pentru resursele energetice si tendinta elitelor puternice de a mentine securitatea prin mijloace militare, apreciaza raportul ORG.

Pentru a evita adancirea diviziunilor pe plan mondial, este nevoie de un angajament pentru "emancipare si dreptate sociala", inclusiv comert corect, anularea datoriilor, reducerea radicala a emisiilor de dioxid de carbon si investitii in surse regenerabile de energie, potrivit ORG. Vointa de a implementa aceste politici risca sa fie slabita de dificultatile financiare pe care le vor avea guvernele in urmatorii cativa ani.

Insa daca tarile bogate decid sa puna mai mult accent pe ajutarea saracilor din lume si pe politicile de mediu, anii ce urmeaza ar putea fi decisivi pentru o mai mare stabilitate globala, apreciaza raportul ORG.

"Alegerea pe care o vom face in urmatoarele cateva luni va determina daca lumea devine mai pasnica sau mai putin pasnica in urmatorii zece ani", a conchis Rogers.

In ceea ce priveste Irakul, raportul apreciaza ca un ritm sporit de retragere a trupelor americane anul viitor, dupa instalarea in functie a noului presedinte american Barack Obama, si angajamentele Washingtonului de a se implica mai mult in regiune s-ar putea dovedi factori pozitivi.

Insa administratia Obama ar putea suplimenta trupele din Afganistan, ceea ce va intensifica probabil conflictul, adauga raportul.